Despre Albert Pike
Albert Pike, nascut la 29 decembrie 1809, a fost crescut intr-o familie crestina, si-a luat examenul de admitere la colegiul Harvard la varsta de 15 ani, dar n-a putut urma cursurile din cauza lipsurilor materiale. Dupa ce a calatorit in Vestul indepartat, Pike s-a stabilit in Arkansas, unde a lucrat ca editor al unui ziar, inainte de a fi admis in barou. Aici a intalnit-o pe Mary Ann Hamilton si s-a casatorit cu ea in 1884; din aceasta casatorie au rezultat unsprezece copii.
Avea patruzeci si unu de ani cand a cerut sa fie primit in loja „Steaua de Apus no. 2" din Little Rock, Arkansas. Activ in aceasta loja, Pike a capatat 10 grade ale Ritului York intre anii 1850 si 1853 si cele 29 de grade ale Ritului Scotian in martie 1853, in Charleston, de la Albert Gallatin Mackey. Ritul Scotian fusese introdus in Statele Unite in 1783. Charleston era sediul primului Consiliu Suprem care a condus Ritul Scotian in Statele Unite, pana cand Consiliul Suprem de Nord s-a stabilit in New York, in anul 1813. Pike a detinut pozitia de Mare Comandor al Consiliului Suprem pana la moartea sa, perioada in care ocupatiile sale au fost dintre cele mai diverse (editor al publicatiei Memphis Daily Appeal din februarie 1867 pana in septembrie 1868, practicant al dreptului etc.). A murit la data de 2 aprilie 1892 la Washington.
Intelegand ca o revizuire a ritualului era necesara pentru ca francmasoneria de Rit Scotian sa poata supravietui, Albert Mackey l-a indemnat pe Pike sa se ocupe de aceasta problema in sensul elaborarii unui ritual standard. Revizuirea a inceput in anul 1855 si dupa cateva modificari, Consiliul Suprem a aprobat propunerile lui Pike in 1861. Schimbari minore au fost efectuate asupra altor doua grade in anul 1873, dupa ce corpurile Ritului York din Missouri au obiectat ca gradele 29 si 30 dezvaluiau secrete ale ritului lor. Pike este cel mai bine cunoscut pentru opera sa de capatai, Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei, publicata in anul 1871. Editia romaneasca reproduce primele trei grade, socotite unanim cele mai importante.
