Lucrarea „Institutii politice si administrative in statele nordice” prezinta cititorului, de o maniera detaliata, modul de desemnare, organizare, functionare si competentele autoritatilor publice din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, precum si modul in care administratia publica isi desfasoara activitatea in aceste state.

Statele nordice ocupa un loc aparte in cadrul democratiilor moderne. Desi de dimensiuni reduse, aceste state au atras permanent interesul cercetatorilor prin modul lor de organizare, prin modelele de guvernare politica, economica sau sociala pe care le-au implementat. Statele nordice, devenite modele ale democratiei consolidate, se afla permanent in topul criteriilor dupa care sunt evaluate statele democratice.

Sistemelor de guvernare din tarile nordice le-as atribui urmatoarele caracteristici definitorii: stabilitate, coeziune politica si sociala, dialog, consens si social-democratie. Caracterizate prin concilierea capitalismului cu egalitatea sociala, prin democratie exemplara si transparenta, prin cultura pacii, statele nordice constituie modele pentru democratiile aflate la inceput de drum. Provocarile secolului XXI si-au pus amprenta si asupra sistemelor de guvernare din statele nordice. Multiplele reforme au transformat arhitectura Statului –providenta. Problematica cetateniei si a solidaritatii au fost afectate de fluxurile migrationiste si au devenit din ce in ce mai sensibile, mai ales, in Danemarca si Suedia.

Administratia in statele nordice se bazeaza pe principiile descentralizarii si autonomiei locale. Autonomia locala constituie o traditie veche in aceste state, pe care o gasim reglementata in Danemarca inca din 1841, in Norvegia din 1837, in Suedia din 1862, iar in Finlanda din 1865. Evolutiile economice si sociale au impus reformarea colectivitatilor locale, in vederea eficientizarii serviciilor publice si a eficientei si rationalizarii cheltuielilor publice.

Democratia necesita evolutie si adaptare, si pentru aceasta, statele nordice pun in valoare doua principii definitorii ale evolutiei lor: libertatea si egalitatea.