Descriere - Misteriile lui Zalmoxis - Daniel Constantin

Misteriile antice la grecii vechi, la romani si, in mare masura, la egiptenii din Antichitate, au ajuns cu timpul sa constituie adevarata religie a acestor neamuri, atunci cand adorarea zeilor oficiali a cazut, mai mult sau mai putin, in desuetudine.

Or, dupa marturiile autorilor antici si dupa cele ale autorilor moderni, tracii, in general, si geto-dacii, in special, au avut  misterii foarte dezvoltate. Mai mult, toate misteriile elenice existente la greci in epoca clasica erau de origine traca, fiind create de traci si impregnate de spiritualitatea traca. De aceea, am considerat util sa studiem aceste misterii ale geto-dacilor, care au constituit, de altfel, ca si la greci si la romani, adevarata esenta a religiei lor. Constantin Daniel

Orientalistul Constantin Daniel intentiona inca din 1985 sa publice o lucrare dedicata cultului unei zeitati traco-getice, Zalmoxis. Abia astazi textul este gata de intilnirea cu publicul, caci pentru prima oara lucrarea Misteriile lui Zalmoxis vede integral lumina tiparului – altfel, fragmente din ea fiind inserate in revistele vremii. Pornind de la putinele marturii existente (v. Herodot), Constantin Daniel ne propune o imagine convingatoare despre un cult dedicat unui zeu al misteriilor, asa cum gasim in Orientul Apropiat si in Grecia. Demersul orientalistului roman vizeaza atit analiza acestui cult, cit si plasarea sa in contextul cultural mai amplu al epocii. Interesul marturisit al autorului se indreapta catre radiografierea constantelor spirituale specifice religiilor si comunitatilor trace, cu accentul pus pe lumea dacilor. Din acest punct de vedere, Zalmoxis apare ca o zeitate solara indeplinind un important rol mintuitor, el avind puterea de a-si recupera discipolii in vederea unei existente de dincolo de moarte.

Credinta in nemurire prezenta in ritul lui Zalmoxis este completata si de o practica vizind obtinerea unei austeritati stoice in viata cotidiana, bazata pe o moralitate exemplara. Constantin Daniel subliniaza descendenta uraniana a zeului, asimilindu-l lui Apollo, ca si faptul ca el ilustreaza o ideologie religioasa ce se opune traditiilor hedoniste si dionisiace de tip helenic. Cit priveste substanta concreta si tehnica a ritualurilor de initiere in misterii, aceasta consta, potrivit autorului, in deprivarea senzoriala a discipolilor prin claustrarea lor in grote intunecate, delirul si viziunile induse astfel fiind omologate ca reprezentari si mesaje transmise de divinitate. Valentin Protopopescu

Lucrarea incearca sa expuna o perspectiva extrem de spiritualizata asupra religiei si comunitatilor trace, in general punand un accent special  asupra lumii dacice. Aceasta perspectiva isi gaseste justificarea in rolul influent pe care Zalmoxis si cultul sau de mistere l-au avut asupra lumii trace. Zalmoxis este infatisat drept o zeitate solara careia i se atribuie o importanta functie soteriologica, el fiind zeul in al carui paradis vor ajunge, dupa moarte, sufletele celor initiati in misteriile sale. Ovidiu Cristian Nedu


 Cuprins:

 Nota introductiva     5

Cuvant inainte     10

Capitolul I - Troia, cetate a Tracilor, si cucerirea ei de catre Grecii Aheeni     12

    1. Descoperirea ruinelor Troiei

    2. Troia istorica si Iliada

    3. Troia si Imperiul Hittit

    4. Troia si limba vorbita de troieni

    5. Semintiile trace in Iliada

    6. Tinuturi locuite de traci, in Iliada

    7. Rauri ce strabat tinuturi trace

    8. Muntii din tinuturile locuite de traci

    9. Orase ale tracilor

    10. Vanturile din tinuturile trace

    11. Popoarele trace mentionate de Homer

    12. Troia - cetatea tracica

Capitolul II - Abioii geto-daci in Iliada     51

    1. Ce sens are etnonimul Abioi?

    2. Abioii din Iliada au fost traci

Capitolul III - Enigma hiperboreenilor si traco-getii     62

    1. Hiperboreenii la autorii greci

    2. Hiperboreenii in opera lui Herodot

    3. Hiperboreenii in legendele de la Delph

    4. Varsta de aur si hiperboreenii

    5. Etimologii ale etnonimului "hiperboreean"

    6. Hiperboreenii si tracii

    7. Hiperboreenii, realitate istorica sau mit fabulos?

    8. Geneza mitului hiperboreenilor

    9. Difuziunea mitului hiperboreenilor

Capitolul IV - Mitul blajinilor la romani si hiperboreenii     79

    1. Mitul blajinilor la romani

    2. Apelatii ale blajinilor in mitologia romana

    3. Cum a luat fiinta mitul blajinilor?

    4. Mitul blajinilor si religia lui Zalmoxis

Capitolul V - Enigmaticii agatarsi si statul lor     99

    1. Etimologia numelui de „agatarsi"

    2. Originea etnica a agatarsilor

    3. Statul agatarsilor

    4. Situatia femeilor in regatul agatarsilor

    5. Agatarsii si gandirea lui Platon

    6. Religia agatarsilor

Capitolul VI - Misteriile in cultul divinitatilor din antichitate     151

    1. Misteriile in Egiptul antic

    2. Secretul in misterii

    3. Misteriile sumero-akkadiene

    4. Misteriile la grecii vechi

    5. Structura misteriilor

    6. Epopteia in misterii

    7. Unde se celebrau misterii in Grecia

    8. Misteriile ca religie a grecilor

    9. Misteriile si filozofia greaca

Capitolul VII - Interferente spirituale traco-elenice     174

    1. Influente trace asupra religiei grecilor

    2. Mituri trace preluate de greci

    3. Filozofi si scriitori de origine traca care au scris in greceste

Capitolul VIII - Originea traca a misteriilor elenice     193

    1. Misteriile orfice

    2. Misteriile orfico-pitagorice

    3. Misteriile cabirilor

    4. Misteriile lui Dionysos

    5. Misteriile zeitei Cybele

    6. Misteriile lui Sabazios

    7. Misteriile de la Eleusis

    8. Alte culte de mistere de origine traca

Capitolul IX - Cultul lui Dionysos la traci     208

    1. Dionysos la traci

    2. Zeul Dionysos in miturile grecilor

    3. Vechimea cultului lui Dionysos la greci

    4. Misteriile lui Dionysos la traci

Capitolul X - Cultul zeului Apollo la traci     232

    1. Miturile referitoare la Apollo la greci

    2. Apollo si Dionysos la greci

    3. Zeul Apollo la traci

Capitolul XI - Adversitatea fata de cultul lui Dionysos     25

    1. Interzicerea cultivarii vitei de vie

    2. Disparitia etnonimului „agatars"

    3. Simplitatea vesmintelor geto-dacilor

    4. Interzicerea aurului la geto-daci

    5. Colectivismul getilor

    6. Geti si daci

Capitolul XII - Claustrarea in intuneric a lui Pitagora si a discipolilor sai     261

    1. Izolarea senzoriala a lui Pitagora si a discipolilor sai

    2. Izolarea in intuneric in misterii si in oracole

    3. Doua tipuri de descensus ad inferos (Katabasis) in antichitate

    4. Deprivarea senzoriala in timpul claustrarii in pesteri sau in incaperi obscure

Capitolul XIII - Deprivarea senzoriala si misteriile lui Zalmoxis     281

    1. Observatii asupra traducerii textului din Herodot (IV.94-96)

    2. Implicatii ale textului lui Herodot (IV.94-96)

Nr. de pagini : 400
Anul aparitiei : 2016