Descriere - Basarabia si ministrul intregitor Daniel Ciugureanu

"Suntem un neam care a trait sfasiat, robit si prigonit de sute de ani. Daca astazi putem spera la zile mai bune, daca ne vedem intruniti in hotare mai drepte, o datoram biruintei principiului national. Cu cat acest principiu va triumfa mai departe, cu atat temelia insasi a neamului nostru se va gasi mai intarita”. - Daniel Ciugureanu

Consideram ca actualmente datoria cercetatorilor in domeniul istoriei este sa scoata la lumina eroii care au fost interzisi in perioada comunista si sa-i aduca in randurile ce li se cuvin, spre a respecta adevarul. Cu acest gand ne-am hotarat sa scriem o lucrare despre oamenii de seama ai tarii, care au fost detinuti in inchisoarea elitei romanesti din Sighetu Marmatiei.

Prin investigatiile facute, am identificat sute de mari demnitari ai Romaniei, care au suferit aici. intre acestia se numara 74 de fosti ministri ai Romaniei Mari, 23 de generali, 18 academicieni, episcopi, profesori universitari, subsecretari de stat, preoti, guvernatori ai Bancii Nationale a Romaniei, in cele mai multe cazuri identificarea acestor a fost dificila, deoarece arhiva inchisorii a disparut, iar putinele documente, la care am avut acces, sunt copii falsificate.

Daniel Ciugureanu, a fost primul dintre cei 34 de fosti ministri ai Romaniei Mari, care au murit in inchisoarea de la Sighetu Marmatiei, de fapt, a fost asasinat in drum spre inchisoare. Cand au fost nimiciti cu atata bestialitate si cruzime intelectualii romani, a fost umilit sufletul poporului roman! Cand au fost ucisi sute de mii de patrioti din randurile oamenilor simpli, atunci s-a scurs sangele esentei romane! -- Nutu Rosca

“Nu exista moderator mai sigur al anarhiei sociale decat sentimentul national. Idealul national, avand de obiect interesul intregului popor, ca organism integral, este mai presus decat interesul fiecarei clase. Ca atare, este singurul care poate solidariza toate clasele sociale, fiind prin esenta lui – ostil oricarei doctrine sau miscari care tinde la dezbinare si la anarhie”. -- Daniel Ciugureanu

Cu toata amploarea pe care a luat-o miscarea unionista, in Basarabia problemele inca erau destul de complicate. Categoriile cele mai devotate idealului unirii erau alcatuite din intelectuali si tarani. La o receptie data in onoarea delegatiei basarabene venite la Iasi, Daniel Ciugureanu a rostit o alocutiune din care rezulta situatia pe plan social, in care a ajuns Basarabia dupa atata subjugare ruseasca: „N-am venit ca reprezentanti ai clasei bogate, care in mare parte si-a renegat nationalitatea. Singurii care au pastrat limba sunt taranii. Daca noi, basarabenii, suntem astazi pe calea de unire a neamului, datoram aceasta numai taranului moldovean”.

Intr-adevar, pastrandu-si limba si dupa un secol de presiuni intru deznationalizare, basarabenii au ramas romani. Rolul important in pastrarea limbii l-au avut taranii si intelectualii. Taranii prin faptul ca intre ei au continuat sa vorbeasca numai romaneste, iar intelectualii, cu toate ca au invatat si au vorbit si alte limbi, in primul rand ruseste, nu s-au indepartat de limba romana, ci cu puterile si cu talentul lor au cultivat-o. Sa ne amintim de Alexe Mateevici, cu cel mai inaltator imn inchinat limbii romane, ilustrand totodata situatia din perioada la care ne referim: „Limba noastra-i limba sfanta/, Limba vechilor cazanii/, Care-o plang si care-o canta/ Pe la vatra lor taranii/.” Taranii au pastrat limba cu sfintenie, intelectualii au imbogatit-o si au infrumusetat-o. Astfel, „Limba noastra-i o comoara/, In adancuri infundata/, Un siraj de piatra rara/ Pe mosie revarsata”. Iar in acel timp de renastere nationala, pentru basarabeni limba stramoseasca era o puternica arma de aparare a fiintei nationale: „Limba noastra-i foc ce arde/ Intr-un neam ce fara veste/ S-a trezit din somn de moarte/, Ca viteazul din poveste”.

Dupa tratativele de la Iasi, delegatia basarabeana s-a intors la Chisinau, unde a aflat lumea in mare fierbere. Romanii din Basarabia nu mai aveau rabdare. Manifestarile pentru unire nu mai conteneau. In ziua de 3 Martie 1918, o grupare de oameni inimosi din judetul Balti au depus o cerere catre adunarea generala a tinutului spre votare, in care se solicita unirea Basarabiei cu Romania: „Noi mai jos iscalitii membri ai zemstvei tinutului Balti, cu cinste va rugam ca, inainte de a intra in randuielile zilei, hotarata pentru adunarea de astazi a zemstvei, sa puneti la glasuire (vot) dorinta noastra aratata mai la vale, de a ne uni cu tara noastra mama: Romania!

Stiind prea bine ca in urma cu 106 ani am fost rupti cu sila de la sanul scumpei noastre mame, cu care alcatuim un singur trup si o singura inima;

Stiind prea bine ca in vremurile acestea grele, cand dupa ce ne-a izbavit Dumnezeu de tirania ruseasca, care ne-a apasat, batjocurit si intunecat de atata amar de vreme, cand eram sa ne prapadim in focul anarhiei bolsevice, Romania ne-a dat ajutorul fratesc in zilele de grea primejdie, curatandu-ne tara de dusmani, dandu-ne scutul, linistea si randuieli pierdute.”         [pag. 97-98]


Anul aparitiei: 2010
Numar pagini: 272
Format: 13x20