Descriere - Paideia, volumul 1

Din aceasta carte mare intelegem ca idealismul aspirat de greci din cultura razboinicilor ahei ai Iliadei a condus, in panelenism la fascinatie si vointa de perfectiune; eroii devin modele, principiile lor modeleaza. Se naste un estetism care ii provoaca pe greci la vointa de implinire; creativitatea educationala este menita sa aduca la realitate puritatea formelor omenesti si a comunitatilor.

Paideia, educatia cu acest sens, metamorfozarea omului in cadre ideale poate fi cheia de intelegere a miracolului grec. Omul grec este altfel decat cel persan sau egiptean, se vrea plin de virtuti inspirate divin, calitatile lui trebuie sa fie in armonie, comunitatea trebuie sa o acccepte si sa se potriveasca la ea.

Ideea lui Jaeger ca educatia, paideia, este fermentul puternic al al trans-formarii omului grec din arhaitatea tarzie si epoca clasica, este exceptionala pentru ca genereaza ample contexte explicative  menite sa ne faca sa intelegem un proces atat de complicat si cu rezultate atat de uluitoare.

Volumul intai cuprinde principiile, evolutia si criza formarii personalitatii grecesti in epoca omului eroic si a celui politic, adica in perioada arhaica si clasica a poporului grec. El se termina cu prabusirea Imperiului Atenian. Atena este prezentata in detaliu dintr-o perspectiva culturala, dar si in contrast cu normele culturale diferite ale Spartei. Este descrisa influenta sofistilor asupra educatiei, precum si a lui Euripide si a altor poeti.

Volumul al doilea are in vedere re-formarea (paideica) platoniciana a universului spiritual al grecilor, urmarile ei in cultura romana si perioada patristica. Referinta esentiala, identitara, ramane insa prima fomare, cea din epoca eroica.

Aceasta este o carte despre filosofia culturii europene, despre fundamentul ei grec, despre identificarea saltului la intelectualitate in principiul educatiei definite de forme ideale, norme si valori perfecte.

Expunerea nu se adreseaza numai eruditilor, ci tuturor celor care, in lupta acestei epoci pentru salvarea culturii noastre milenare, cauta sa reintre in contact cu spiritul Greciei Antice. Cartea este o opera de o valoare deosebita, recomandata tuturor celor care au un interes pentru istoria Greciei si a impactului sau persistent asupra culturii occidentale.

„Literatura este preocuparea principala a acestei carti, care este destinata sa descrie paideia (cultura) grecilor si, in acelasi timp, grecii insisi ca paideia omenirii.”

Werner Jaeger

Atitudinea revolutionara a grecilor care marcheaza o data in istoria educatiei umane nu poate fi formulata in putine cuvinte. Sarcina acestei carti in intregime este sa prezinte formarea omului grec, paideia, in tot ceea ce are ea specific si in desfasurarea ei istorica. Ea nu este o suma de idei abstracte, ci chiar istoria greaca in realitatea concreta a destinului trait. Dar aceasta istorie ar fi disparut de mult, daca omul grec nu ar fi creat din ea o forma perena. El a creat-o ca expresie a unei vointe supreme cu care a tinut piept destinului. Pe cea mai arhaica treapta a evolutiei sale, el nu avea inca nici o notiune in privinta acestei vointe. Dar cu cat mai constient pasea pe drumul sau, cu atat mai clar i se intiparea in constiinta scopul mereu prezent sub care isi plasase viata si pe sine insusi: formarea unui om superior. Ideea educatiei i se parea reprezentativa pentru scopul intregii stradanii omenesti. In ultima instanta ea reprezenta pentru el justificarea existentei atat a societatii umane, cat si a individului. In acest fel s-au inteles chiar grecii insisi, ajunsi la apogeul evolutiei lor. Si nu avem nici un motiv pertinent sa presupunem ca i-am putea intelege mai bine, pornind de la vreun punct de vedere superior de ordin psihologic, istoric sau social. Chiar si magnificile monumente ale epocii lor arhaice pot fi intelese cu adevarat numai privite in aceasta lumina. Caci ele s-au nascut din acelasi spirit. Si in forma paideii, a „culturii”, grecii au transmis mai departe ansamblul creatiei lor spirituale, ca pe o mostenire, celorlalte popoare ale Antichitatii. Bazandu-se pe ideea de cultura greaca, Augustus a legat de ea menirea Imperiului Roman universal. Fara conceptul grecesc de cultura nu ar exista „Antichitatea greco-romana” ca unitate istorica si nici „universul cultural” occidental.

Werner Jaeger

Cartea beneficiaza de o traducere de exceptie apartinand doamnei profesor Maria Magdalena Anghelescu.

Nascuta in 1952 la Baia Mare, Maria-Magdalena Anghelescu a studiat la Bucuresti limba si literatura romana si latina. Este bibliotecara la Institutul de Istoria Artei G. Oprescu din cadrul Academiei Romane si la New Europe College. Maria-Magdalena Anghelescu traduce din germana, engleza, franceza si italiana in romana. Din 2000 este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania (filiala din Bucuresti, departamentul de traduceri). Pentru traducerea volumului Antikensehnsucht und Maschinenglaube. Die Geschichte der Kunstkammer und die Zukunft der Kunstgeschichte de Horst Bredekamps a primit, in 2008, Premiul de Traducere Allianz. Locuieste la Bucuresti.