Descriere - Mintea familiara

Mintea familiara reprezinta o evaluare filosofica a credibilitatii stiintifice a psihologiei de simt comun. Astfel, pornind de la literatura filosofica de ultima ora, lucrarea urmareste sa raspunda la o intrebare fundamentala: isi au locul in cadrul stiintei practicile explicative si predictive obisnuite, care fac apel la stari mentale precum intentia sau opinia? Se pot ele integra, de pilda, intr-o psihologie matura? Sau dimpotriva, acest mod de a explica si anticipa comportamentul celuilalt este incompatibil cu orice teorie care se doreste cu adevarat stiintifica?
Este un subiect de evident interes pentru oricine este preocupat de filosofia mintii sau cea a psihologiei. Si intrucat astfel de modalitati explicative si predictive figureaza intr-o multitudine de constructii teoretice, pornind de la cele din istorie, continuand cu cele din sociologie si sfarsind cu cele economice, lucrarea va fi de maxim interes pentru oricine este preocupat de fundamentele stiintelor omului.
ntroducere
Obiective
Provocarea eliminativista
Structura lucrarii

Partea I
Ce nu este psihologia de simt comun
Psihologie de simt comun si rasionalitate
Introducere
Davidson, normativitate si rationalitate
Lipsa obiectivitatii
Specificitatea metodologica a psihologiei de simt comun
Normativitate si atitudini propozitionale
Inferentialismul lui Brandom
Probleme cu atribuirea
Cele doua sensuri ale lui „opinie“
Rationalitate, normativitate si atitudinea intentionala a lui Dennett
Concluzii cu privire la rasionalitate
Psihologie de simt comun, cauzalitate si caracter nomic
Este explicasia psihologica de simt comun cauzala?
Exista legi psihologice de simt comun?
Problema simulasionismului
Recuperarea acestor legi de catre stiinta intampina dificultati de principiu?
Perspectiva informasionala asupra starilor mentale comune

Partea a II-a
Stari mentale de simt comun, externalism si problema consinutului restrans
Introducere: externalismul, o problema de fond
Externalism si atribuire
Argumentul curent
Un experiment mintal al lui Burge
Ce valoare au intuisiile noastre?
Reinterpretarile experimentului mintal al lui Burge
1. Interpretarea atribuirilor ca fiind de re
2. Consinutul este nedefinit
3. Construcsia unei nosiuni ad-hoc
4. Strategia metalingvistica
Varianta noastra de externalism. Un prim set de remarci
Al doilea experiment mental al lui Burge
Experimentul mental al lui Davidson
Consinutul restrans — un nou drum inchis
Consinutul restrans, ca remediu pentru dificultasile legate de cauzasie
Critica lui Putnam la adresa argumentului consinutului restrans
Imaginea unei psihologii
Starile mentale restranse au probleme cu individuasia
Diferenta intre starile largi si presupusii omologi interni: contra Stich si Kim
Cauzalitate si factori externi: contra Fodor si Stich
Argumente din reprezentasionalitate in favoarea consinutului restrans: consinutul larg nu este suficient

Partea a III-a
Spre un nou model funcsionalist
Funcsionalismul clasic si problematica sa
Obiective
Perspectiva funcsionalista — privind inapoi
Funcsionalismul, in genere
Funcsionalismul de simt comun
O privire sintetica asupra pozisiei supuse evaluarii: trei teze funcsionaliste
Problema rolului funcsional si prima teza a funcsionalismului
Churchland si succesul explicativ/predictiv al teoriilor funcsionale
Putnam II si imposibilitatea de a defini stari funcsionale
Psihologia funcsionalista este un proiect imposibil de realizat din cauza limitarilor minsii omene?ti
Putnam si chestiunea holismului
Holism, aspect normativ si identitate
Holism si problema manualului de traducere
Problema realizabilitasii multiple
Lewis si problema identificarilor psihofizice
Churchland: substraturi multiple, legi unice
Block, definibilitate si realizabilitate multipla
Problema absentei starilor mentale
Block: T1 si T2 nu sunt compatibile
Kim si problema proiectabilitasii
Argumentul metafizic al lui Kim
Putnam II: orice sistem poate implementa o proprietate funcsionala
Schi?a a unui nou model funcsionalist
Varianta noastra de funcsionalism
Ce sunt starile mentale de simt comun?
Respingerea lui T3
In ce direcsie ne indreptam
Raspuns la posibile obiecsii
Owens si problema rolului funcsional
Schiffer si experimentele tip „Pamantul Geaman“
O perspectiva mai larga. Corolare

Partea a IV-a
Problema eliminativismului. Concluzii
Neurostiinta si eliminativism
Conecsionism si psihologie de simt comun
O examinare a argumentelor lui Churchland
Incapacitatea psihologiei de simt comun de a explica anumite fenomene accesibile neurostiintei
Incapacitatea de a evolua a psihologiei de simt comun
Problema izolarii psihologiei de simt comun
Concluzii
Opere citate



Numar pagini:280
Anul aparitiei:2010