Descriere - Eseuri etice

John Stuart Mill este unul din reprezentantii de seama ai utilitarismului – teoria morala cea mai amplu discutata si cea mai temeinic articulata teoretic din peisajul cultural european.

Mill s-a format si a creat in contextul istoric al efervescentei intelectuale si politice din jurul valorilor iluminismului. Principalele coordonate-cadru ale filosofiei sale sunt: disputa metafizica generala dintre naturalism si idealism; influenta covarsitoare a modelului gnoseologic oferit de mecanica newtoniana; dezvoltarile teoretice novatoare din spatiul reflectiei etice – corelate prin substanta lor cu transformarile socio-politice revolutionare ale Occidentului.

Utilitarismul este opera sa de referinta, in domeniul filosofiei morale. Utilitarismul nu e insa o opera redactata sistematic si pentru a putea fi inteles, un asemenea text  trimite inevitabil la alte lucrari si eseuri ale autorului, cum sunt cele cuprinse in volumul de fata.

Eseurile „Consideratii asupra fiosofiei lui Bentham”,  „Discursul lui Sedgwick”,  „Bentham” „Logica stiintelor morale” sau  „Whewell despre filosofia morala” permite identificarea fundalului cultural al epocii lui Mill si evolutia, in timp, a utilitarismului sau.

In „Consideratii asupra fiosofiei lui Bentham” accentueaza caracterul eronat al tezei psihologiei benthamiene, conform careia fiinta umana e animata numai de motive egoiste. Mill considera ca faptele arata ca omul e determinat si de motive altruiste, care sunt propriu-zis morale, de pilda cele ale patriotismului sau bunavointei.

In „Discursul lui Sedgwick” face  referiri la problematica invatamantului in cele doua mari universitati engleze, Cambridge si Oxford, de la predarea stiintelor, la cea a disciplinelor filologice, istorice si filosofice.

Eseul „Bentham” abunda in teme relevante pentru mai buna luminare a filosofiei morale a lui J.S. Mill. Multe dintre criticile facute lui Bentham sunt reiterate sau amplificate acum, ca si laudele aduse, cum ar fi aceea privind metoda sa novatoare, „metoda detaliului”, care-l racordeaza marilor savanti ai epocii, sau teoria „sanctiunilor”, reluata si dezvoltata de Mill in Utilitarismul, III.

In „Logica stiintelor morale” Mill discuta despre un proces incipient de formare a „stiintelor morale” (psihologia, etologia, sociologia) si a „artelor corespunzatoare”.

In „Whewell despre filosofia morala” expunere doctrina lui Whewell – ca model de teorie a simtului moral – si cuprinde si o critica utilitarista a acesteia.

„Lectura eseurilor etice ale lui J. S. Mill, traduse acum pentru prima data in limba romana, este importanta pentru intelegerea doctrinei morale a utilitarismului din mai multe puncte de vedere: plaseaza explicit in contextul istoric al polemicii utilitariste din prima jumatate a secolului al XIX-lea, ofera detalii pretioase, de natura sociala, politica, economica, religioasa si etica, precum si o prezentare deschisa si detaliata a principalelor critici adresate in epoca miscarii utilitariste si o creionare a portretelor autorilor lor. De asemenea, in lipsa lecturii directe a operelor criticate de Mill, se pot intelege mai bine din eseurile publicate aici detaliile principalelor teorii morale rivale. In ultima instanta, ele contribuie la satisfacerea uneia dintre conditiile esentiale ale oricarei hermeneutici corecte: plasarea comentatorului si intr-o perspectiva istorica.

(...)

Eseurile etice ale lui J.S. Mill nu trebuie privite ca o anexa facultativa la principala sa lucrare de etica, ci ca parte esentiala a corpului complex al operei sale de filosofie morala”.

Valentin Muresan