Descriere - Eros si civilizatie. O cercetare filosofica asupra lui Freud

Satisfacerea neingradita a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibila cu limitarile impuse de progresul civilizatiei? Lansata de Freud in celebrul text Disconfort in cultura (1930), intrebarea este reluata peste un sfert de veac de catre Herbert Marcuse, eminent filosof din Scoala de la Frankfurt. In vreme ce Freud ofera un raspuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de catre societatea represiva, Marcuse intrevede o cale de imblanzire a agresivitatii Civilizatiei prin forta unificatoare, vitala si ludica a Erosului. Solutiile de emancipare sugerate de catre Marcuse au influentat profund miscarile studentesti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexuala din ultima jumatate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de stiintele socio-umane, inspre toti cei ce vor sa inteleaga mecanismele alienante ale „societatii abundentei".

Acest eseu foloseste categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exista procese psihice, altadata autonome si identificabile, care sunt absorbite de functia individului in stat - de catre existenta sa publica. Problemele psihologice se transforma asadar in probleme politice.
Herbert Marcuse

Pornind de la Freud si de la traditia eliberatoare a filosofiei si culturii, Marcuse schiteaza tabloul unei civilizatii in care alienarea si reprimarea sunt inlocuite de dimensiunea libidinala si nealienanta a muncii, jocului si sexualitatii libere si deschise, toate acestea conducand mai departe catre emancipare si fericire.
Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse

Herbert Marcuse (1898-1979) s-a nascut la Berlin, a fost asistentul lui Martin Heidegger, dar si membru al Scolii de la Frankfurt. A fugit din Germania in 1933, stabilindu-se in SUA, unde a devenit un reper intelectual pentru protestele civice din anii ’60-’70, dar si pentru critica sociala cu radacini marxiene si freudiene.

Cuprins:

Prefata politica
Prefata la editia intai
Introducere

PARTEA INTAI. Sub domnia principiului realitatii

I. Tendinta ascunsa a psihanalizei
Principiul placerii si principiul realitatii
Reprimare genetica si reprimare individuala
„Intoarcerea refulatului" in civilizatie
Civilizatie si lipsa: rationalizarea renuntarii
„Amintirea lucrurilor trecute" ca vehicul al eliberarii

II. Originea reprimarii individului (Ontogeneza)
Aparatul psihic ca unitate dinamica a contrariilor
Stadii in teoria freudiana a instinctelor
Natura conservatoare a instinctelor primare
Posibila suprematie a principiului Nirvana
Sine, eu, supraeu
„Corporalizarea" sufletului
Caracterul reactionar al supraeului
Evaluarea conceptiei fundamentale a lui Freud
Analiza interpretarii istoriei in psihologia lui Freud
Distinctia dintre reprimare si „reprimare suplimentara"
Munca instrainata si principiul randamentului
Organizarea sexualitatii: tabuurile asupra placerii
Organizarea instinctelor distructive
Dialectica fatala a civilizatiei

III. Originea civilizatiei represive (Filogeneza)
„Mostenirea arhaica" a eului individual
Psihologie individuala si psihologie de grup
Hoarda primordiala: revolta si restaurarea dominatiei
Continutul dublu al sentimentului de vinovatie
Intoarcerea refulatului in religie
Esecul revolutiei
Schimbari in imaginile tatalui si imaginile mamei

IV. Dialectica civilizatiei
Nevoia de aparare intarita impotriva distrugerii
Cerinta de sublimare (desexualizare) a civilizatiei
Slabirea Erosului (instinctele vietii); eliberarea distructivitatii
Progres in productivitate si progres in dominare
Controale intensificate in civilizatia industriala
Declinul luptei cu tatal
Depersonalizarea supraeului; contractarea eului
Implinirea instrainarii
Dezintegrarea principiului randamentului

V. Interludiu filosofic
Teoria freudiana a civilizatiei in traditia filosofiei occidentale
Eul ca subiect agresiv si transcendent
Logos ca logica a dominatiei
Protestul filosofic impotriva logicii dominatiei
Fiinta si devenire: permanenta versus transcendenta
Intoarcerea eterna la Aristotel, Hegel, Nietzsche
Eros ca esenta a existentei

PARTEA A DOUA. Dincolo de principiul realitatii

VI. Limitele istorice ale principiului consacrat al realitatii
Caracterul invechit al penuriei si dominatiei
Ipoteza unui nou principiu al realitatii
Dinamica instinctuala spre civilizatia nonrepresiva
Problema verificarii ipotezei

VII. Fantasma si utopie
Fantasma versus ratiune
Pastrarea „trecutului arhaic"
Valoarea de adevar a fantasmei
Imaginea vietii fara reprimare si angoasa
Posibilitatea libertatii reale in civilizatia avansata
Nevoia de redefinire a progresului

VIII. Imaginile lui Orfeu si Narcis
Arhetipurile existentei umane in civilizatia nonrepresiva
Orfeu si Narcis versus Prometeu
Lupta mitologica a Erosului impotriva tiraniei ratiunii - impotriva mortii
Reconciliera omului cu natura in cultura sensibila

IX. Dimensiunea estetica
Estetica precum stiinta a sensibilitatii
Reconcilierea dintre placere si libertate, instinct si moralitate
Teoriile estetice ale lui Baumgarten, Kant si Schiller
Elemente ale unei culturi nonrepresive
Transformarea muncii in joc

X. Transformarea sexualitatii in Eros
Abolirea dominatiei
Efectul asupra instinctelor sexuale
„Autosublimarea" sexualitatii in Eros
Sublimare represiva versus sublimare libera
Aparitia relatiilor sociale nonrepresive
Munca drept joc liber al facultatilor umane
Posibilitatea relatiilor libidinale de munca10

XI. Eros si Thanatos
Noua idee despre ratiune: rationalitatea satisfacerii
Moralitatea libidinala
Lupta impotriva curgerii timpului
Schimbarea in relatia dintre Eros si instinctul mortii

Epilog. Critica revizionismului neofreudian

Nr. de pagini : 288
Anul aparitiei : 2015