Carti in categoria Filosofie

Pentru un neofit – cel mai bun inceput al calatoriei prin gandirea occidentala Filosofia incepe cu natura realitatii si cu modul in care ar trebui sa traim. Acestea au fost preocuparile lui Socrate, care si-a trait viata intr-o piata din Atena adresand intrebari ciudate si punandu-i pe ganduri pe oamenii pe care ii intalnea prin faptul ca le demonstra cat de putine intelegeau cu adevarat. Aceasta istorie captivanta ne prezinta marii ganditori ai filosofiei occidentale si le exploreaza c...

DIONISIE AREOPAGITUL Cel mai influent fals literar din istoria gandirii occidentale Incepand cu deceniul al treilea al secolului al VI-lea, sub pseudonimul Dionisie Areopagitul, presupus discipol atenian al Sfantului Pavel, in orientul crestin a inceput sa circule in greaca un corpus de scrieri de o mare intensitate speculativa care propunea o lectura filosofica a credintei crestine cu scopul de a inlocui filosofia pagana aflata pe cale de disparitie, dorind astfel sa rezolve disputele teologi...

JEREMY BENTHAM Utilitarismul in slujba reformei Jeremy Bentham (1748–1832) a fost un iluminist traitor pe pamant englez. Cunoscut pentru faptul ca a formulat principiul utilitarist si pentru propunerile sale lipsite de prejudecati pentru reformarea institutiilor de invatamant si penitenciare, a fost inainte de orice omul care a incercat sa introduca in dreptul anglo-saxon principiile continentale ale Constitutiei si centralitatii legislatorului. In ciuda numeroaselor sale tentative, nu a...

PLATONISMUL IN RENASTERE „Noii filosofi“ framantati si razvratiti Redescoperirea viziunii antice reprezinta inceputul unei revolutii. Un exemplu elocvent al acestei maxime ne-o ofera cultura renascentista din secolul al XV-lea. „Intoarcerea la Platon“, maestrul pe care filosofia umanista incepe sa-l aiba din nou in vedere dupa lungul hiatus medieval, nu reprezinta semnul unei nostalgii pentru „lumea pierduta“ a vechii intelepciuni grecesti. Nu este nici mac...

TOCQUEVILLE Actualitatea democratiei Alexis de Tocqueville (1805– 1859) este un ganditor care a influentat profund reflectia contemporana asupra politicii. A fost filosof, politician si, din anumite puncte de vedere, si unul dintre primii sociologi. In opera sa cea mai cunoscuta, Democratia in America, reuneste analiza institutiilor, filozofia morala si observarea obiceiurilor si ne prezinta un nou tip de om, omul democratic, caracterizat prin individualism, dezinteres fata de viata civi...

LEUCIP SI DEMOCRIT Primii atomisti Leucip si Democrit (secolele V–IV i.Hr.), primii atomisti, sunt si primii materialisti din istorie. Pornind de la afirmatia ca totul este alcatuit din particule minuscule care se misca in vid, ei explica alcatuirea lumii, modul in care omul ajunge sa cunoasca, existenta sufletului, psihologia si normele etice si politice. Desi s-au pastrat doar cateva fragmente din operele lor filosofice, nu intotdeauna usor de interpretat, aceasta carte le plaseaza in...

BERGSON Spectrul de necuprins al vietii Henri Bergson (1859–1941) a indraznit sa infiga steagul metafizicii, poate pentru ultima oara, in mijlocul acelor fenomene pe care stiinta nu era capabila sa le explice, precum interactiunea corp–minte, memoria sau cauzele variatiei genetice. Daca filosofii transformasera timpul intr-o degradare a eternitatii sau intr-o forma a sensibilitatii noastre, el l-a definit drept principiu absolut al metodei filosofice, transformand intuitia intr-o ...

WALTER BENJAMIN Arta, media, filosofie a istoriei. Pentru o arheologie a vremurilor moderne Initial, obiectivul intelectualului evreu de origine germana Walter Benjamin (1892–1940) era sa devina „cel mai important critic din literatura germana“. Insa pana sa-si puna capat zilelor la granita franco-spaniola din teama de Gestapo, pasiunea lui speculativa se alimenteaza cu teorii dintre cele mai diverse, devenind unul dintre ganditorii originali ai „stiintelor culturii&ldq...

COMTE Un ganditor pozitiv Nascut in provincie si izolat de-a lungul intregii vieti, in permanenta agitatie din cauza rasturnarilor de situatie ale unei cariere academice nefericite si mereu afectat de casatorii nepotrivite sau de lipsa lor, Auguste Comte (1798 – 1857) este initiatorul unei noi stiinte: stiinta pozitivista. Odata abandonate pretentiile fanteziste ridicate de teologie si metafizica, cunoasterea umana va fi refondata intr-o cunoastere organica si sistematica, devotata rigo...

KIERKEGAARDPrimul existentialistSøren Kierkegaard (1813–1855), autorul unei opere extrem de personale, deschide o noua cale a filosofiei, ce statueaza ca fundament al oricarui act de gandire subiectul existent, fiinta umana reala si istorica. Prin intermediul acesteia construieste o noua conceptie asupra cunoasterii si adevarului, diferita de cea abstracta si eterna pe care au sustinut-o idealismul si rationalismul traditionale. Existentul concret si particular, cu incarcatura sa su...

WITTGENSTEINConstiinta limiteiLudwig Wittgenstein a revolutionat istoria filosofiei in doua randuri, astfel incat se disting doua etape clare ale gandirii sale, cea corespunzatoare teoriei pictoriale a limbajului si cea care se bazeaza pe maxima „semnificatia unui cuvant este folosirea lui in limbaj“. Onestitatea activitatii sale filosofice a fost atat de mare incat nu a ezitat sa rastoarne ideea principala din prima etapa, pe care multi o sustineau inca si pe care el insusi o consid...

SF. AUGUSTINDoctorul Harului impotriva RauluiPrin opera Sfantului Augustin (354–430) se inaugureaza noua paradigma filosofica specifica Evului Mediu. Textele sale constituie un punct de reper in istoria gandirii, ale caror ecouri se fac auzite pana in zilele noastre. Intregul periplu biografic si intelectual al episcopului de Hippona urmareste aproape obsesiv o problema filosofica de prima importanta, prin care filosofia isi pierde inocenta originara: Cum putem explica prezenta inspaimanta...

Laura T. Ilea scrie un eseu-performance, hibrid, in care coexista euforia speculatiei filosofice dezinhibate, nonacademice, cu proza de inspiratie autobiografica, interesata de sinuoasele coagulari identitare. Solutiile temporare la dilemele intelectuale par a veni dinspre optiunea pentru dialogul intercultural, care flexibilizeaza coduri si maniere de gandire, altfel spus, dinspre un nomadism existential (si teoretic totodata). Invocand faimoase mode si cotituri ale teoriei ultimelor decenii, d...

Intr-un survol tematic si demonstrativ clar, relevand raportul gandirii cioraniene cu filosofia in ideea descifrarii acestui ethos particular care e cel al ganditorului privat, Adrian Buzdugan pastreaza, pe cat posibil, o abordare echidistanta, lucida si rafinata, fara a evita insa afirmatiile categorice, inserate in demersul care, desi afirmat subiectiv, nu e mai putin convingator. Intr-o limba supla si plastica, ce-l onoreaza pe marele stilist de care se ocupa, argumentatia curge alert, iar ...

Niciun contemporan nu a gandit dreptatea cu entuziasmul si rigoarea lui John Rawls. Si-a dedicat toata viata incercarii de a rezolva tensiunea dintre libertate si egalitate, fara a renunta la niciuna, pentru ca intr-o democratie ambele sunt indispensabile. Filosofia sa consta in conturarea unei intuitii fundamentale: o societate echitabila se evalueaza dupa destinul pe care il rezerva celor mai napastuiti de soarta. Ideile lui Rawls au inspirat o intreaga generatie de filosofi, dar si de economi...

In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea apare empirismul britanic, o miscare filosofica ce se caracterizeaza, in general, prin ideea conform careia cunoasterea omeneasca trebuie sa se bazeze pe experienta. Considerat de catre filosoful italian Mario Dal Pra ca fiind „ganditorul britanic cel mai important din prima jumatate a secolului al XVIII-lea“, George Berkeley (1685–1753) a fost, impreuna cu Locke si Hume, unul dintre cei mai straluciti reprezentanti ai acestei miscari. Vi...

Richard Rorty (1931–2007) a fost unul dintre cei mai influenti filosofi din ultimele decenii ale secolului XX. Gandirea lui s-a inscris intr-o miscare filosofica aparuta in Statele Unite in anii ‘80, neopragmatismul, insa avea elemente comune si cu o axa pragmatica adoptata de unii filosofi europeni. Rorty a dialogat cu traditii filosofice diferite, precum hermeneutica si analitica, si a purtat dezbateri cu personalitati ca Rawls, Habermas si Vattimo. In numeroase carti si interventi...

John Dewey (1859–1952) a fost unul dintre parintii fondatori ai pragmatismului american, alaturi de William James si Charles S. Peirce. Insa, in timp ce acestia din urma si-au limitat activitatea filosofica la discipline specifice, Dewey a adus contributii fundamentale in aproape toate domeniile gandirii, de la logica la sociologie, de la psihologie la estetica, de la epistemologie la etica si politica. Volumul de fata prezinta directiile esentiale ale filosofiei sale, urmand un traseu tem...

Prin opera sa eseistica, poetica si dramatica, Friedrich Schiller (1759–1805) s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanti promotori ai filosofiei clasice germane. Talentul sau poetic si filosofic l-au impus ca o personalitate multilaterala, pe care cultura europeana a iluminismului tarziu o vedea cu ochi buni. Alternand mereu intre pasiunea literara si profunzimea filosofica, Schiller a marcat intr-un mod decisiv trecerea dinspre secolul al XVIII-lea spre secolul al XIX-lea, situandu-se...

Martinichezul Frantz Fanon (1925–1961) a desfasurat o intensa activitate in munca sa de psihiatru si filosof, vizand emanciparea indivizilor si a popoarelor. A abandonat insula colonizata din Caraibe, unde crescuse, si a plecat in Franta pentru studii. Razvratirea si-a facut simtita prezenta atat in modul sau de a gandi, cat si in actiunile sale: pe de-o parte, numeroasele sale scrieri au avut un impact remarcabil asupra studiilor postcoloniale, asupra teoriei criticii si evolutiei marxism...