Exista un criteriu generational care ii deosebeste, sa zicem, pe criticii saizecisti de cei optzecisti (mult mai putini la numar, din start), criteriu vizibil la multe niveluri, de la repere teoretice si pana la stil. Generatiile, la randul lor, datoreaza mult momentelor politice, mai favorabile pentru cei care se afirma sau revin in literatura la inceputul deceniului 1960-1970, destul de putin ofertante pentru cei afirmati in ultimul deceniu ceausist. Insa, dincolo de evidenta criticilor care transgreseaza momentele politice si generatiile, mai trebuie spus ca, spre deosebire de cartea de proza sau de poezie, cea de critica are o dimensiune pedagogica subiacenta, care-i da o mai mare imunitate la „uzura” pe care o produce asupra textului factorul timp. Aspectul ei „generational” este mai putin relevant decat continutul critic propriu-zis. (Razvan Voncu)

* * *

Cuprins

I. CRITICA LITERARA: 30 DE ANI DE CLIVAJE SI DIVERGENTE

II. CRITICI

NICOLAE MANOLESCU. Cel mai important critic roman de dupa G. Calinescu

GABRIEL DIMISIANU. Un critic de incredere

VALERIU CRISTEA. Criticul de intampinare citind un clasic. Sau, pur si simplu, un alt Creanga

LUCIAN RAICU. Metoda criticului fara metoda

ALEX STEFANESCU. Literatura, de la Marin Bescuca la Mihai Eminescu

DAN CRISTEA. Cronicarul de cursa lunga

IRINA PETRAS. Un repertoriu fundamental

CORNEL UNGUREANU. Lexiconul de la Timisoara si critica regionala

TANIA RADU. Critica frumoasa

ANDREI SAURCANU. Spiritul critic in literatura basarabeana de azi

DANIEL CRISTEA-ENACHE. Panorama prozei actuale

III. ISTORICI LITERARI

ALEXANDRU PIRU. Omul care stia totul despre literatura

PAUL CORNEA. Apropierea si Departarea, sau Citind Luminile

Z. ORNEA. Efigia istoricului literar

STEFAN CAZIMIR. Triumful talentului

EUGEN SIMION. Guelful si ghibelinul

MIHAI ZAMFIR. O istorie contemporana a literaturii romane

MIRCEA ANGHELESCU. Istoria literara si noile problematici ale textului

LIVIU PETRESCU. Deconstructia unei prejudecati

DAN HORIA MAZILU. Noua medievistica literara romaneasca

ION POP. Echinoxul Scolii Ardelene

EUGEN NEGRICI. Renasterea interpretarii

FLORIN MANOLESCU. Creativitate si seriozitate

IOANA PARVULESCU. Un alt Caragiale se nascu...

IV. COMPARATISTI SI TEORETICIENI

NICOLAE BALOTA. Lumina din catacombe: memoriile unui critic comparatist de factura enciclopedica

ROMUL MUNTEANU. Un bibliofag

OVIDIU DRIMBA. Traditia comparatismului enciclopedic

VIRGIL NEMOIANU. O opera fundamentala a culturii romane contemporane

MATEI CALINESCU. Criticul marilor sinteze

ION VLAD. Eleganta rigorii

MIRCEA MARTIN. Teoria si istoria literara

MIRCEA MIHAIES. Eruditie si creativitate

ION MANOLESCU. Teoria literara ca provocare (si critica) a canonului

V. ESEISTI

ALEXANDRU PALEOLOGU. O efigie a adevaratei Romanii

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI. Lectura paradisiaca

DAN C. MIHAILESCU. Pasind cu siguranta pe o gheata subtire

* * *

RAZVAN VONCU (n. 1969), critic si istoric literar, este conferentiar universitar doctor la Departamentul de Studii Literare al Facultatii de Litere, din cadrul Universitatii din Bucuresti. Preda istoria literaturii romane si balcanologie. Este autorul a 16 carti, dintre care mentionam Secvente literare contemporane (2001, ed. a II-2011a – 2010), Orizonturi medievale (2003), Despre Preda (2003), Eseuri critice (2006), Fragmente de noapte (2008), Un deceniu de literatura romana (2009), Zece studii literare (2010), Labirintul marturisirii (2012), O istorie literara a vinului in Romania (2013), Poeti romani de azi, I (2015, editia a II-2011a – 2019), Arhitectura memoriei. Studii de istorie literara clasica si contemporana (2016). A colaborat, din 1989 si pana in prezent, la majoritatea revistelor literare de prestigiu din tara: Luceafarul, Viata romaneasca, Tribuna, Apostrof, Contemporanul, Cultura, Caiete critice, Literatorul, Poesis. In prezent, este redactor-2011sef al revistei Romania literara. A primit mai multe premii literare si jurnalistice, intre care Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru critica si istorie literara pe anul 2016, Premiul „Titu Maiorescu” pentru critica literara al Academiei Romane (2003) si Premiul Filialei Bucuresti – Critica, istorie literara si eseu a Uniunii Scriitorilor (2014). A fost tradus in franceza, engleza, italiana, sarba si macedoneana.