Descriere - Titesti - Valcea

Luandu-l pe om de mana, credinta il asaza in fata lui Dumnezeu. Un astfel de om se inalta mai presus de lume: sub picioarele lui se afla intunecatul haos al indoielii, al necredintei, al ratacirilor, al filosofarilor ingamfate si totodata desarte, la fel cum sub picioarele celui ce s-a urcat pe varful unui munte inalt se afla nori, stanci, prapastii, cascade care vuiesc si salta din stanca in stanca.

Viata pamanteasca e o calatorie ce nu se intrerupe nici macar o clipa. Mergem, mergem, si dintr-o data se deschid portile vesniciei, si ne pierdem in intinderea ei neinchipuita, asa cum minunat graieste Sfantul David: strain sunt eu pe pamant, sa nu ascunzi de la mine poruncile Tale (Ps. 118, 19). Chiar asa: legea lui Hristos este ca un fir pe care urmandu-l iesim din labirintul intunecat al vietii pamantesti in vesnicia cea fericita.

Sa fiti sanatosi si sa propasiti! - Sfantul Ignatie Briancianinov

Multumita se cuvine Milostivului Dumnezeu, spunea un oarecare Sfant Parinte, atunci cand cuvintele unui om aduc folos altui om: amandoi sunt datori sa dea multumita lui Dumnezeu”. Dau multumita lui Dumnezeu, Care m-a ales ca unealta spre mangaierea si hranirea sufletului dumneavoastra. Prin scrisoarea dumneavoastra m-ati inviorat foarte mult: nadajduiesc sa vad in dumneavoastra noi reusite pe calea duhovniceasca, ce duce la tot binele. Sa nu va speriati de intunericul, de pustia in care v-ati ridicat acum cu mintea si cu inima: intre Egipt si pamantul fagaduintei e intuneric si pustie, dar israeliteanul credincios si viteaz va vedea in scurta vreme pamantul fagaduintei, se va desfata in scurta vreme de bunatatile lui. Prin Egipt se intelege viata lumeasca, plina de griji si placeri desarte; prin pamantul fagaduintei se intelege viata duhovniceasca, plina de mangaieri dumnezeiesti. Intinderea care alcatuieste trecerea de la o viata la alta este pustia. Israeliteanul credincios este omul care s-a hotarat sa-si inchine viata slujirii lui Dumnezeu. Imi pare rau de V.: putin cate putin, lumea il “citeste”. Aceasta este soarta tuturor celor ce poarta masca, fiindca nu poti purta masca tot timpul! Uneori, masca iti este scoasa ori cade singura, iar privirilor li se dezvaluie chipul sufletului – si vai de el daca este had si cu frumusetea mastii nu facea decat sa amageasca!

(Sfantul Ignatie Briancianinov, De la intristarea inimii la mangaierea lui Dumnezeu, Editura Sophia, 2012, pp. 223-224)

De la intristarea inimii la mangaierea lui Dumnezeu. Scrisori catre mireni