Descriere - Dictionar de teologie patristica - STUDII 13

Traducere de Dragos Dasca si Alin Bogdan Mihailescu. Editie ingrijita de Dragos Mirsanu

Colectia Patristica, seria Studii, nr. 13

Prefata

Nadejdea este intotdeauna un punct sigur de plecare. Sper ca aceasta carte ii va ajuta, pe cat de mult posibil, pe studentii teologi care cerceteaza pentru prima data lumea Crestinismului primar, o experienta care adesea s-a dovedit a fi de-a dreptul derutanta. O, dar ce nadejde... Lumea de atunci era probabil chiar si mai derutanta decat a noastra, care este suficient de complexa; prin urmare, chiar si dupa doua milenii de retrospectiva, adesea ne este inca greu sa intelegem tulburarile, pasiunile si inspiratiile care au dat forma si semnificatie actiunilor primilor crestini. Oricum, aceasta carte se doreste a fi o incercare de a ajuta acest proces de triere, examinare, rezumare; ea doreste sa ofere suficiente detalii fara a pierde claritatea privirii de ansamblu. Cartea, de la un capat la celalalt, pune accentul pe aspectele intelectuale si a fost intentia mea sa incerc sa ofer descrieri concise dar la obiect ale principalelor probleme teologice care au modelat Biserica primara, ca si ale acelor oameni care au fost principalii ei ganditori din primele opt veacuri. Registrul cartii este dominat de cele doua mari traditii intelectuale, cea a grecilor si cea a latinilor, insa, de asemenea, incearca sa tina seama si de alte voci, precum stravechile Biserici ale Siriei, Etiopiei si Armeniei, fara a mai aminti de curentele sociale care au fost macrocontextele in care primii crestini – barbati si femei – si-au asternut destinul religios, organizatiile institutionale si identitatile lor civile si intelectuale. Cartea a fost structurata sub forma unui dictionar cu itemi de la A la Z, fiind parte a unei vaste colectii de carti noi, de referinta, care au ca subiect dezvoltarea Crestinismului din Antichitate pana in perioada moderna, colectie care apare la editura Westminster John Knox Press. Aceste carti felurite vor deveni in curand un important si cuprinzator izvor de informatie pentru studentii preocupati de teologie si istorie bisericeasca, asa ca sunt mai mult decat incantat de faptul ca Westminster John Knox m-a invitat sa prezint perioada Bisericii primare in cadrul acestei colectii. Volumul de fata se refera la acea perioada formatoare numita „patristica” iar acest termen spatristicst ii desemneaza pe episcopii primari care au trait intre secolul al II-lea si secolul al VIII-lea. Episcopii nu au fost singurii modelatori ai Bisericii, iar registrul de itemi oferit aici cuprinde barbati si femei, clerici si laici din perioada cea mai timpurie. Cu toate acestea, mi s-a parut corect sa pastrez denumirea de „patristic” de vreme ce exprima modul in care aceasta teologie epicopala a perioadei post-apostolice si-a asumat o pozitie de autoritate care a fost, intr-un sens real, o extensie a perioadei biblice de revelatie, cel putin pentru Biserica Ortodoxa si cea Catolica. Pentru ambele traditii, teologia patristica reprezinta o buna parte din traditia crestina formatoare; si indiferent daca cineva are sau nu astazi vreun interes in asemenea probleme de autoritate teologica in sanul Bisericilor, nu se poate nega faptul ca „Parintii Bisericii” au elaborat – in majoritatea cazurilor – o arhitectura pentru o abundenta de atitudini si structuri crestine care (din fericire sau nu) au supravietuit adeseori pana in zilele noastre. Continutul cartii s-a format prin confluenta a patru izvoare: personalitati si scriitori importanti, controverse internationale, termeni tehnici cheie si miscari si teme culturale. A parut metoda cea mai simpla si, prin urmare, cea mai buna sa le combin pe toate acestea mai degraba in ordine alfabetica, decat sa le enumar insectiuni separate. Rezultatul este un manual cu itemi asezati in ordine, de la A la Z. Punctul forte al acestei forme este faptul ca ofera cea mai facila cale de a cauta ceva. Punctul slab il reprezinta paradoxul ca cititorul trebuie sa stie ce vrea sa invete inainte de a invata despre acel ceva. Asadar, pentru ca itemii individuali din dictionar sa nu para izolati unul de celalalt s-a folosit un sistem un sistem de referinte interconectate (cuvinte scrise in bold si italice) pentru ca dintr-o tema cheie sa poata fi identificate conexiunile cu alte idei inrudite si cu persoanele care au contribuit cel mai considerabil la acea tema. Acest dictionar, spre deosebire de multe alte dictionare, se deosebeste prin faptul ca a fost scris de o singura persoana cu o conceptie (probabil) coerenta despre istorie si teologie, formata de-a lungul multor ani, in timp ce altele sunt scrise (in marea lor majoritate) de o varietate de experti in propriile domenii de specialitate. Trei lucrari de referinta disponibile publicului larg, avand acea forma de carte scrisa de mai multi autori, sunt fiecare in parte convingatoare, insa in aspecte diferite. Cea mai buna si cea mai cuprinzatoare dintre toate este admirabila Encyclopedia of the Early Church, al carei editor este Angelo Di Berardino. Aceasta reprezinta in principal rezultatul muncii specialistilor italieni. In 1992 a aparut o traducere buna in limba engleza realizata de Adrian Walford si publicata la James Clarke & Co., Cambridge, Marea Britanie. Acest set de doua volume mari, copertate, este locul in care cititorii cartii de fata pot merge pentru a obtine mai multe informatii, mai multa bibliografie si mai multe detalii decat sunt oferite aici. Sectiunile de la sfarsitul celui de-al doilea volum al lui Di Berardino reprezinta un izvor foarte important pentru iconografia si arheologia Bisericii primare si ofera cronografii si harti deosebit de valoroase pentru cercetator. Spre deosebire de aceasta, lucrarea mea se vrea a fi un volum mai concis si mai introductiv, fiind de asemenea indiscutabil mult mai portabil si considerabil mai putin scump. Recomand cu caldura Encyclopedia lui Di Berardino ca pas urmator pentru cel care doreste sa obtina mai multe informatii bibliografice. The Oxford Dictionary of the Christian Church (a treia editie; editat de E. A. Livingstone; Oxford, Marea Britanie, 1977) este, de asemenea, o sursa buna de mai multe bibliografii si biografii, acoperind o gama mai larga de scriitori bisericesti (in general mai putin importanti) care aici au fost prezentati rezumativ. Aceasta carte, cuprinzand un singur volum, acopera intreaga istorie a Crestinismului, nu doar perioada Bisericii primare, insa faptul ca are 1.786 de pagini tiparite cu litere mici o face sa nu fie chiar usor de transportat desi este probabil mai accesibila pentru o biblioteca studenteasca decat Encyclopedia lui Di Berardino. Encyclopedia of Early Christianity, avandu-i ca editori pe Everett Ferguson, Michael McHugh si Frederick Norris, este un bun exemplu de cercetare patristica americana moderna. A fost publicata pentru prima data in 1990 la New York si Londra si de atunci a fost revizuita si imbunatatita. Articolele de aici dovedesc o incercare constienta de a trece de la simple texte la contexte mai ample de istorie a culturii, arheologie si iconografie. Datorita acestei caracteristici si a sistemul de note generos in informatii ce tin de patristica (majoritatea articolelor ofera o lista intreaga in care fiecare chestiune este abordata intr-o varietate de izvoare patristice) Encyclopedia of Early Christianity se dovedeste a fi, de asemenea, o lucrare deosebit de valoroasa. De-a lungul anilor am aflat multe din toate aceste trei dictionare. Am mai folosit si alte trei lucrari de referinta in germana si franceza, chiar mai monumentale, dar majoritatea studentilor de nivel de facultate si master le-ar putea socoti prohibitive. Sarcina mea in acest dictionar nou a fost sa repovestesc numeroase aspecte din istoria Bisericii avand insa in vedere chestiunile care mi s-au parut mie mai importante; sa reduc personalitatile si controversele la cateva propozitii clare fara totusi a sacrifica importanta (si scopul) fundamental al unui astfel de dictionar – care este fie cel de a-i multumi pe cititori dupa ce au obtinut informatii care li s-au parut suficiente, fie de a-i initia in pasul urmator adica unde ar putea sa mearga pentru a culege mai multe informatii.

Din acest motiv fiecare item din cartea de fata are atasat la sfarsit o scurta bibliografie pentru studiu. Aceste titluri au fost alese din lucrarile disponibile in limba engleza, cu exceptia catorva cazuri in care textele importante erau in alte limbi europene. Bibliografiile nu incearca atat de mult sa prezinte ultimele lucrari aparute referitoare la un anumit domeniu de cercetare stiintific, pe cat sa sugereze care ar putea fi cele mai bune si mai cuprinzatoare studii aparute in ultimii ani care ar putea sa ofere un tablou mai deplin pentru cel care doreste sa faca o cercetare mai profunda pentru o disertatie semestriala sau ceva asemanator. Ar trebui sa-l poata calauzi destul de usor pe cititorul dornic de cunoastere printr-o gama larga de materiale stiintifice. Cercetarea patristica din ultimul secol a inflorit atat de mult incat exista un adevarat ocean de literatura care atinge tarmul aproape fiecarui item din aceasta carte. Studentii care au acces la o biblioteca buna ar trebui sa il intrebe pe bibliotecar despre The American Theological Library Association (ATLA) si despre baza sa de date bibliografice, in care se pot opera cautari in articolele teologice scrise in ultimul deceniu, pe baza itemilor de cautare tematici dar si nominali.

Acest dictionar ar putea avea soarta de a ramane pus pe un raft pana ce va fi necesar in lamurirea unei probleme. Foarte bine! Dar nu uitati sa-l mai stergeti de praf din cand in cand! Sper ca isi va dovedi utilitatea atunci cand va fi nevoie de el. Dar daca cititorul va dori ceva mai mult, poate chiar sa-l stoarca precum o lamaie, sa extraga tot sucul, ar putea avea atunci o functie dubla fiind si o introducere personala in teologia patristica. In acest caz as sugera ca cititorul sa se apropie de carte intr-un mod mai putin dependent de tirania arbitrara a ruletei alfabetice si sa intrebuinteze urmatoarea strategie. Sa deosebeasca in primul rand persoanele din teme sau cuvinte cheie. Lista de nume este vasta insa teologii pot fi separati colectiv indeajuns de usor si pot fi apoi urmariti in functie de cine au fost ganditorii principali ai diferitelor veacuri. Urmand marii scriitori si polemisti de-a lungul secolelor-epocilor (vorbind aproximativ), vom avea un tablou viu despre ce chestiuni ii preocupau pe intelectualii de frunte ai Bisericii de-a lungul perioadelor importante din istoria sa. Pentru a ajuta la aceasta, la sfarsitul acestei introduceri am alcatuit un ghid usor utilizabil, unde sunt enumerati scriitorii principali in ordine cronologica, secol dupa secol. O simpla privire superficiala ne arata cum „ritmul” teologiei patristice devine tot mai grabnic pana la un punct critic in secolele IV si V. In al doilea rand, articolele tematice ar putea fi chiar ele subgrupate din punct de vedere teologic si cultural. Inaintand printr-o serie de articole inrudite, ce se doresc a fi eseuri partiale despre o tema mai ampla (asa cum pe buna dreptate si sunt), o examinare atenta a principalelor etape ale dezvoltarii teologiei Crestinismului primar ar putea fi in curand intreprinsa. La sfarsitul acestei introduceri am oferit, de asemenea, un ghid tematic al cartii. Nadajduiesc insa ca oricand veti folosi acest dictionar, lista de personalitati si polemici cuprinsa aici, o veritabila galerie de sfinti si pacatosi (situatie destul de asemanatoare cu Biserica zilelor noastre), sa se dovedeasca nu doar instructiva, ci chiar un izvor de buna dispozitie. Cu siguranta, asa a fost pentru mine atunci cand l-am scris.

Pr. John Anthony McGuckin

Praznicul Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul

New York, iunie 2003