Descriere - Convorbiri, taifasuri, divanuri, portrete

„Tomul acesta de vorbiri cu semeni ai mei, cei care prin lucrarea lor ne‐au daruit bucuria scapararii spiritului, este al cincilea op al nostru de o asemenea factura. Socotesc dialogul ca unul dintre modurile cele mai stimulative de cunoastere intre oameni si‐l vad ca o poteca ce poate duce la comuniunea mult dorita. Indeletnicirea de om de radio si televiziune de aproape o viata mi‐a ingaduit sa practic acest gen de presa si sa‐i dau, asa cum au observat unii dintre comentatori, dar mai ales multi ascultatori, telespectatori si cititori, o coloratura personala. Taifasul, divanul, convorbirea in optica mea au imbracat haina marturisirii, conturandu‐se astfel de multe ori din tesatura de vorbe, portrete interioare. Poftirea la sfat, climatul de incredere, creat spontan si reconfortant, au avut drept rezultat destainuiri revelatorii, care altfel, cum au declarat unii interlocutori, n‐ar fi fost, poate, facute niciodata.

Tomul de acum, incredintat spre tiparire Editurii Doxologia, oglindeste cam toate aceste moduri de a conversa cu cineva, incercand sa‐i prinzi personalitatea in ce are aceasta definitoriu, mod ilustrat de mine in presa audiovizuala si scrisa vreme de decenii. Cartea se deschide cu un interviu cu Eugen Barbu, luat pentru Convorbiri literare cu un magnetofon Uher, imprumutat de la Radio Iasi, institutie din care atotputernicele cadre tocmai ma inlaturasera. A fost o discutie fara de intrebari prealabile, ce‐a decurs pe nerasuflate intr‐o atmosfera nu din Groapa, ci din Scrinul negru, ori Bietul Ioanide, in casa princiara a prozatorului din buricul Bucurestilor. Urmeaza alte patru dialoguri pe baza de chestionar, cele cu Titus Popovici, Augustin Z.N. Pop, Mihai Dragan, Dumitru Micu, inserate toate in pagina de interviu a revistei Convorbiri literare. La aceeasi modalitate a intrebarilor scrise am recurs din motive obiective si in cazul interviului ce incheie cartea, cel cu arhimandritul de atunci, episcopul vicar de azi, Timotei Aioanei, aflat in misiune in Tara Sfanta cand l‐am invitat la dialog. Restul interviurilor, adica majoritatea covarsitoare a volumului, sunt cele din sipetul inca neepuizat al emisiunilor de televiziune „Oleaca de taifas” si „Divanuri duminicale”. Unele din ele, odata transcrise, s‐au tiparit in reviste, in Romania literara, Convorbiri literare, Revista romana, Cronica veche. Am inclus intre copertile cartii si zicerile din cateva filme portret de televiziune, consacrate de subsemnatul unor personalitati ale culturii romanesti, Zoe Dumitrescu‐Busulenga, Grigore Vieru si Alexandru Zub. Am facut‐o, considerand ca, desi nu se incadreaza formal in acest gen, ceea ce spun cei in cauza in fata camerei se integreaza spiritului cartii prin caracterul pregnant confesiv.

Toate vorbirile, randuite cronologic, dupa timpul cand s‐au produs, lumineaza, trag eu nadejde, interioritati sufletesti si cearca sa descopere ceva din taina fiintei, acea taina care apara, cum suna titlul cartii cartilor lui Grigore Vieru. Sunt in acelasi timp posibile modele, propuse mai ales celor tineri. Aceasta este de fapt si ratiunea adunarii lor in file de carte. Speram ca Dumnezeu sa ne invredniceasca sa ducem la bun sfarsit truda nu usoara a pregatirii pentru tipar a altor cateva zeci de dialoguri de la „Oleaca de taifas” si „Divanuri duminicale”, ce‐si asteapta inca transcrierea.”

Autorul