Cu multe mii de ani in urma, omul nu era atat de stiutor, ca azi, de cele ce se aflau in jurul lui, de legile care conduc materia. Traia in mijlocul naturii o viata simpla, muncind din greu pentru a-si agonisi traiul.
Pentru ca era alipit de natura, avea mereu inaintea ochilor maretia muntelui, auzea vuietul codrilor, se imbata de splendoarea rasaritului soarelui si cadea pe ganduri privind noaptea la bolta instelata a cerului.
Aceasta infinitate, aceasta splendoare, producea in mintea lui int...
