Descriere - Romania Subterana

Tema centrala a cartii de fata sunt constructiile subterane istorice. Subiectul, asa cum este tratat aici, reprezinta o premiera in peisajul editorial romanesc. Sunt prezentate locatii de pe intreg teritoriul Romaniei (Mari), structurate dupa localitatile in raza carora se afla.

Autorul a preferat tonul prudent, dar totusi optimist, unui expozeu exaltat, plin de informatii hazardate. Credem ca rezultatul este un material bogat in informatii, care poate fi oricand un bun ghid celor pasionati de misterele subsolului romanesc.

I.1. Despre continut:  ,,Ce?" si ,,De unde?"

Aceasta lucrare s-a dorit, dintru inceput, o radiografie a subteranelor istorice de pe teritoriul Romaniei. Poate un sentimentalism conservator, poate o mare speranta in viitor ne-a indemnat sa abordam spatiul Romaniei Mari, intelegandu-se din asta ca veti gasi aici si locatii aflate in teritoriile tarii pierdute temporar.

In acelasi timp, forma de structurare aleasa (judet - localitate - obiectiv) ii permite cititorului sa acceseze rapid continutul, putand citi pe de-a-ntregul sau doar ceea ce-l intereseaza la un moment dat.

Unitatile administrative mari le-am numit, pentru simplificarea orase (desi unele sunt ditamai municipiile). In mediul rural am precizat atat numele comunei, cat si cel al satului (atunci cand locatia nu corespundea satului care dadea si numele comunei).

Despre unele galerii subterane se vorbeste de lungimi exagerate, improbabil de amenajat antropic pentru timpul cand se afirma a fi edificate. Le-am mentionat totusi, din doua motive. Primul ar fi ca este posibil ca ele sa existe, si traseul sa aiba o alta lungime, gresit retinuta si prezentata de memoria populara colectiva. Al doilea argument pe care l-am avut in vedere este ca o parte a acestora pot fi naturale, omul doar folosindu-le sau intervenind punctual asupra lor.

In cazul in care subteranele sunt mentionate ca unind doua sau mai multe obiective, este precizata distanta dintre ele in kilometri liniari (asta insemnand distanta in linie dreapta dintre obiective, asa-numitul ,,zbor de pasare"). Evident, galeriile nu urmeaza in teren directia rectilinie, cea mai scurta, dar credem ca este o modalitate de aproximare acceptabila a distantelor. Probabilitatea existentei unei galerii poate fi analizata si asa, desi exista unele exceptii notabile.

Am introdus, de cate ori am avut ocazia, cu riscul de a plictisi cititorul, codurile LMI 2004 (Lista Monumentelor Istorice) si RAN (Registrul Arheologic National) corespunzatoare obiectivelor amintite. Credem ca utilizarea acestor indici numerici ar trebui sa devina o obisnuinta, reprezentand atat un ajutor in gasirea de informatii suplimentare, cat si o pavaza legala pentru degradarea patrimoniului cultural national.

S-a evitat cu atentie prezentarea unor obiective care tin de capacitatea de aparare a Romaniei (de exemplu, tunele folosite de armata, adaposturi si depozite subterane apartinand unor institutii ale statului si avand un statut sensibil). De asemenea, nu am discutat de tunelele Metroului Bucuresti, de galerii sau amenajari ce tin de aceasta regie autonoma. Motivele acestor excluziuni autoimpuse pot fi usor de inteles, nu trebuie justificate suplimentar.

In lucrare a fost introdus un capitol special despre tunelele de cale ferata scoase din circuit, tocmai pentru a preintampina dorinta si curiozitatea nesabuita a unora care, parcurgand un tunel circulat, ar putea pune in pericol siguranta circulatiei feroviare si propriile vieti.

Materialul cartii de fata a fost extras din compilarea unui mare numar de surse (carti generaliste, carti de specialitate, monografii ale localitatilor, memorii, articole extrase din presa centrala si locala, site-uri Internet si, nu in ultimul rand, din marturii orale sau deplasari in teren). De cele mai multe ori (cu exceptia poate a unor scapari neintentionate), sursele sunt mentionate, fiind un semn de respect atat fata de autorii lor, cat si fata de cititor.

Acum este momentul sa multumim ,,partii (ne)vazute" care a ajutat la scrierea acestei carti: nu vom da nume, pentru a nu uita pe nimeni. Fie ca au fost istorici de la muzeele judetene, primari de localitati, preoti ortodocsi si catolici, ziaristi, paznici de obiectiv, bloggeri, scriitori, localnici. Cine nu se-nhama la o astfel de intreprindere ar fi uimit de lunga lista a persoanelor care au sprijinit, intr-un fel sau altul, realizarea continutului. Le multumim si suntem constienti ca o buna parte din meritul aparitiei cartii le apartine!

Referitor la surse dorim, sa facem doua precizari:

1. Constructiile subterane prezentate sunt numite in termeni, ca tunel, subterana, hruba, catacomba, tainita, beci, edificiu rupestru, galerie, huda. Exista o aparenta sinonimie aici, desi din aceasta perspectiva sunt eludate amanunte importante. Unul este rezonanta locala: una inseamna ,,hruba" in Vrancea, altceva, in alte regiuni ale tarii. La fel, ,,tainita" poate fi un ,,beci", dar nu orice beci este o tainita. Termenul de ,,catacomba" este folosit adesea cu intelesul de galerie veche, fiindu-i canibalizata functia specifica, aceea de edificiu funerar. De aici se naste o ambiguitate nedorita.

2. Locatia si descrierea unor tunele este punctata in unele legende locale, a caror existenta este mentionata de sursele citate. De obicei, din economie de spatiu, se folosesc sintagmele ,,legendele locuitorilor", ,,povestirile stiute din batrani" etc. Nu se intra decat rareori in substratul legendei sau in reproducerea textului ei integral. Astfel se creeaza dificultati. Date ca textul integral, vechimea, raspandirea, aria de raspandire, variante, numele culegatorului si al informatorilor, anul culegerii 

pot fi gasite rar sau deloc in aceste materiale. Par astfel subintelese greutatile de a argumenta autenticitatea unei legende si a incerca sa-i identifici ,,samburele de adevar".

I.2. Patternuri identificate din analiza materialului

Speram ca nu vom fi considerati ca punem ,,caruta inaintea cailor" daca prezentam dintru inceput acest pargraf care poate ar fi trebuit sa fie ultimul. Am preferat aceasta asezare, deoarece el poate elimina unele neclaritati care pot fi intelese parcurgandu-l. De asemenea, se introduc unele scheme si particularitati care pot fi intalnite la mai multe obiective.

* Intamplator sau nu, un insemnat numar de subterane sunt prezente in regiunile viticole traditionale sau in ariile plantate cu vii. Tipul de sol necesar cultivarii adecvate a vitei-de-vie este propice si construirii de galerii subterane. In multe din aceste galerii, de o lungime considerabila, sunt amenajate crame. In unele cazuri, nu este clara vechimea galeriilor sau a unor fragmente din acestea, initial putand avea o cu totul alta utilizare.

* Unele lutarii sau depozite calcaroase au fost strapunse initial pentru obtinerea materialului de constructii. Spatiul degajat a primit ulterior alte intrebuintari. In mod sigur, in afara de cele prezentate in aceasta carte, mai exista si alte locatii de acest fel.

* Toate hanurile vechi pentru negustori erau construite ca mici fortarete in miniatura. Ele aveau atat largi spatii de depozitare subterana, cat si locuri numite ,,tainite", unde puteau fi tinute in siguranta unele bunuri cu valoare ridicata. Din pacate, multe din aceste hanuri au fost distruse de trecerea timpului si de mana omului.

* Un numar de tuneluri sunt mentionate a trece pe sub cursul unor rauri sau a unor intinderi de apa. Raspandirea acestei caracteristici cat si distributia in teritoriu a unor legende de acest tip ne indeamna sa credem ca, cel putin in unele cazuri, aceasta trasatura este reala.

* In mai multe cazuri, gura de intrare in subteran este relationata cu o fantana cu diametru mare, de obicei cu ghizd si aflata in interiorul incintei (mentiunea este valabila mai ales la cetati si manastiri fortificate). Intrarea era plasata orizontal la o anumita adancime, plecand din chiar peretele fantanii. Probabil, pentru accesul la nivel, era folosit sistemul de scoatere a apei.

* In cazul bisericilor manastiresti sau de mir, in multe cazuri accesul in tunel este pozitionat fie in interiorul altarului, fie la nivelul stranei, in sensul mai larg al acesteia. Daca in unele manastiri de calugari pare logic accesul din altar, in alte cazuri pare ciudata o astfel de pozitionare, stiindu-se de interdictia femeilor de a patrunde in incinta altarului, conform canoanelor bisericesti.

* La palate, la conace sau la resedinte de mai mica 

anvergura, intrarea tunelului este plasata, in multe cazuri, la nivelul pivnitei. Cateodata, etajele superioare comunicau cu beciul printr-un coridor secret.

* In multe locatii este intalnit binomul curte domneasca sau boiereasca - biserica din incinta. Exista multe legende care mentioneaza ca un tunel ar lega edificiul principal de biserica. In unele cazuri, resedinta si biserica din localitate sunt legate printr-un astfel de tunel. Adesea, atat resedinta cat si biserica sunt construite de aceeasi persoana sau familie, concomitent sau in perioade de timp apropiate.

* Binomul ansamblu manastiresc - casa domneasca in interiorul incintei sau in proximitatea ei este des intalnit in teren. Tunelurile apar in acest caz, legand resedinta de biserica manastirii.

* Din cate am reusit sa identificam, majoritatea tunelurilor sau constructiilor subterane au fost descoperite accidental sau involuntar. In cele mai multe cazuri, descoperirile s-au produs fie in cursul unor lucrari de constructii, fie prin prabusiri cauzate de tasare si inundatii, fie, pur si simplu, printr-o intamplare fericita.

* In majoritatea lucrarilor de specialitate din domeniile istorie, arheologie si arhitectura, se ignora sau pur si simplu se trece cu vederea existenta unor amenjari defensive 

subterane. In afara de cateva exemple singulare, a cauta semnalarea sau descrierea unor astfel de amenajari in 

lucrarile specialistilor este o mare pierdere de timp.

CUPRINS:

I. Intro      5

I.1. Despre continut: ,,Ce?" si ,,De unde?"      5

I.2. Patternuri identificate din analiza materialului      9

II. Locatii aranjate pe judete (raioane)*, 

respectiv localitati    13

II.1. Romania    13

Alba - Orasul Alba-Iulia (13) Sanmiclaus (15) Stremt (16) Arad - Orasul Arad (18) Halmagiu (21) Siria (23) Arges - Manastirea Aninoasa (26) Arefu (28) Orasul Curtea de Arges (30) Bacau - Comanesti (32) Bihor - Tamasda (32) Orasul Oradea (34) Bistrita-Nasaud - Bistrita: Turnul Dogarilor din Bistrita (36) Alt tunel la Biserica Evanghelica (37) Dumitra (39) Tiha Bargaului (41) Botosani - Stancesti (43) Stefanesti (44) Brasov - Castelul Bran (46) Cetatea Rasnov (47) Orasul Brasov (49) Fagaras si Manastirea Boholt (55) Braila - Ciocile (56) Sutesti (57) Bucuresti - Conacul Belvedere-Grant (59) Tunelul carciumilor din Colentina (61) Buzau - Orasul Buzau (63) Topliceni: Schitul Dedulesti (64) Calarasi - Plataresti (66) Caras Severin - Caransebes: Biserica Romano-Catolica (68) Varadia (69) Cluj - Bontida (70) Orasul Huedin (72) Constanta - Dumbraveni: Canaraua fetii (73) Mireasa (74) Movila verde (75) Covasna - Zabala (77) Ozun (79) Dambovita - Potlogi (80) Orasul Targoviste (81) Dolj - Cotofenii din Fata (84) Bucovat (85) Bradesti (86) Orasul Craiova: Casele Glogoveanu (87) Giurgiu - Clejani (88) Gorj- Glogova (89) Balcesti (91) Targu Carbunesti (92) Harghita - Miercurea Ciuc: Cetatea Miko (93) Hunedoara - Ilia (95) ... si Zam (96) Deva: Castrum Devae (98) Magna Curia (99) Rau de mori (100) Iasi - Cotnari (101) Mosna (104) Orasul Iasi: Bolta Rece (107) Ilfov - Afumati (109) Centura de fortificatii a Bucurestiului (110) Snagov (113) Maramures - Somcuta Mare (115) Mehedinti - Ada-Kaleh (116) Drobeta-Turnu-Severin: Cetatea Severinului (117) Strehaia (119) Mures - Sanpaul: Castelul Haller (120) Saschiz (121) Orasul Targu-Mures - Bastionul Tabacarilor (122) Neamt - Hanul Ancutei (123) Orasul Roman: Episcopie (124) Cetatea Noua a Romanului (125) Aria Episcopie - strada Dobrogeanu-Gherea (126) Catedrala Episcopala (126) Varia (127) Pangarati: Manastirea - biserica (127) Tg. Neamt: Cetatea Neamt (29) Olt - Beciu (132) Corabia: castrul Sucidava (134) Iancu Jianu (135) Slatina (136) Prahova - Cocorastii Colt (138) Floresti (139) Tunelul Izvor: Sinaia (140) Valenii de Munte (143) Satu Mare - Acas (144) Medies (145) Ardud: Catacombele lui Pintea (146) Orasul Carei (148) Pir (151) Salaj - Orasul Jibou (151) Sibiu - Alma (154) Carta (155) Malancrav (156) Zigeunerschneeberg (157) Orasul Sibiu (161) Suceava - Arbore (163) Orasul Siret (165) Orasul Suceava: Cetatea Sucevei (166) Biserica Beizadelelor (168) Hotelul Bucovina - Severin - Buncarul (169) Timis - Cenad (172) Ciacova (174) Jebel si Voiteg (176) Sannicolaul Mare (177) Sanpetru Mare (178) Igris (178) Tulcea - Enisala (179) Vaslui - Fundatura (181) Grumezoaia (182) Valcea - Benesti (183) Cozia (184) Racovita (186) Orasul Ramnicu Valcea (187) Vrancea - Colacu (188) Focsani (191) Mera (193) Nistoresti (195) Orasul Odobesti (196) Panciu: Hrubele de la Panciu (198) Schitul Brazi (201) Schitul Sfantul Ioan (202) Vartescoiu (204) Beciu (204) Comoara lui Bucur de pe muntele Rachitas (205)

II.2. Republica Moldova    208

Chisinau - Cricova (207) Drochia - Mandac (208) Ialoveni - Milestii Mici (209) Orhei - Branesti (210) Trebujeni (201)

III. Elemente generale    215

III. 1. Tuneluri de cale ferata necirculate    215

III.2. Termeni neuzuali care fac referire 

la structuri subterane    219

III.3. Adendda     223

Outro     233