Descriere - Misteriile lui Zalmoxis
Cultura spirituala a geto-dacilor - Legile si ritualurile de initiere pentru dobandirea nemuririi sufletului
Misteriile lui Zalmoxis, lucrare semnata de orientalistul roman Constantin Daniel, prezinta asocieri relevante intre civilizatiile orientale si civilizatia traco-getica. Autorul ne infatiseaza cultul lui Zalmoxis, atestat la traco-geti, ca pe un cult de mistere. Relatarea succinta a lui Herodot (IV.95), referitoare la locuinta subterana a lui Zalmoxis si la invataturile sale despre nemurire, sugereaza existenta unor similitudini intre cultele de mistere din Orientul Apropiat si din Grecia si cultul lui Zalmoxis. Cartea de fata elaboreaza pe marginea acestei idei, examinand atat putinele informatii textuale pe care le avem cu privire la cultul lui Zalmoxis, cat si contextul cultural mai larg al vremii.
Cartea propune o perspectiva extrem de spiritualizata asupra religiei si comunitatilor trace, in general, cu un accent special asupra lumii dacice: sunt prezentate aici rolul influent pe care Zalmoxis si cultul sau de mistere l-au avut asupra lumii trace; Zalmoxis este infatisat ca zeitate solara careia i se atribuie o importanta functie soteriologica a€’ el fiind zeul in al carui paradis vor ajunge, dupa moarte, sufletele celor initiati in misteriile sale; principiile unei vieti pamantene morale si austere drept conditie esentiala pentru accederea in paradisul lui Zalmoxis; asemanarea sub aspect moral si spiritual cu societatile utopice despre care vorbesc sursele grecesti precum si detalii despre legatura cunoscuta dintre Zalmoxis si Pitagora.
Constantin Daniel reuseste sa conecteze in viziunea sa comunitati din spatiul tracic cu misteriile lui Apollo si Dionysos, iar in competitia dintre aceste doua tipuri de religiozitate manifestate in comunitatile trace, Zalmoxis–Apollo a iesit invingator in majoritatea triburilor. Autorul expune motive pentru care misteriile lui Zalmoxis reprezinta cea mai veche forma a cultelor de acest fel, conectand ipoteze si argumente pentru care tehnicile de autosugestionare, claustrarea practicantilor in locatii intunecoase, deprivarea senzoriala, starile halucinatorii pe care le interpreteaza ca viziuni ale zeilor si ale lumii de apoi au rolul de a confirma adevarul celor propovaduite de preotii cultului lui Zalmoxis.
- Ovidiu Cristian Nedu, Muzeul de Istorie Galati
"Mircea Eliade scrie ca grecii din Hellespont, sau poate Herodot insusi, ?integrasera ceea ce stiau despre Zalmoxis, despre doctrina si cultul sau, intr-un orizont spiritual de structura pitagoreica... grecii au fost izbiti de asemanarea dintre Pitagora si Zalmoxis... De-a lungul rationalismului, deprivarea senzoriala, misteriile lui Zalmoxis si euheme-rismului lui Herodot sau al informatorilor sai ghicim caracterul misteric al cultului?. Disparitia lui Zalmoxis ?echivaleaza cu descensus ad inferos in vederea unei initieri?. Urmand modelul divin, initiatul moare ritualic, tocmai pentru a obtine nemurirea. Si tot acelasi mare istoric al religiilor scrie: ?zeul getilor ii nemurea pe initiatii in misteriile sale?.”
Similitudini intre misteriile lui Pitagora si cele ale lui Zalmoxis
I. Incaperea subterana.
II. Are loc o ocultatie, o co-borare in aceasta incapere subterana.
III. In ambele tipuri de misterii, practicantii coboara singuri si se izoleaza singuri in aceste camere.
IV. In ambele practici de misterii, se afirma ca, dupa aceasta coborare, practicantul dobandeste nemurirea. In ambele tipuri de misterii, practicantii au experiente de deprivare senzoriala.
Cuprins
Nota introductiva
Cuvant inainte
Capitolul I - Troia, cetate a Tracilor, si cucerirea ei de catre Grecii Aheeni
1. Descoperirea ruinelor Troiei
2. Troia istorica si Iliada
3. Troia si Imperiul Hittit
4. Troia si limba vorbita de troieni
5. Semintiile trace in Iliada
6. Tinuturi locuite de traci, in Iliada
7. Rauri ce strabat tinuturi trace
8. Muntii din tinuturile locuite de traci
9. Orase ale tracilor
10. Vanturile din tinuturile trace
11. Popoarele trace mentionate de Homer
12. Troia – cetatea tracica
Capitolul II - Abioii geto-daci in Iliada
1. Ce sens are etnonimul Abioi?
2. Abioii din Iliada au fost traci
Capitolul III - Enigma hiperboreenilor si traco-getii
1. Hiperboreenii la autorii greci
2. Hiperboreenii in opera lui Herodot
3. Hiperboreenii in legendele de la Delph
4. Varsta de aur si hiperboreenii
5. Etimologii ale etnonimului "hiperboreean”
6. Hiperboreenii si tracii
7. Hiperboreenii, realitate istorica sau mit fabulos?
8. Geneza mitului hiperboreenilor
9. Difuziunea mitului hiperboreenilor
Capitolul IV - Mitul blajinilor la romani si hiperboreenii
1. Mitul blajinilor la romani
2. Apelatii ale blajinilor in mitologia romana
3. Cum a luat fiinta mitul blajinilor?
4. Mitul blajinilor si religia lui Zalmoxis
Capitolul V - Enigmaticii agatarsi si statul lor
1. Etimologia numelui de "agatarsi”
2. Originea etnica a agatarsilor
3. Statul agatarsilor
4. Situatia femeilor in regatul agatarsilor
5. Agatarsii si gandirea lui Platon
6. Religia agatarsilor
Capitolul VI - Misteriile in cultul divinitatilor din antichitate
1. Misteriile in Egiptul antic
2. Secretul in misterii
3. Misteriile sumero-akkadiene
4. Misteriile la grecii vechi
5. Structura misteriilor
6. Epopteia in misterii
7. Unde se celebrau misterii in Grecia
8. Misteriile ca religie a grecilor
9. Misteriile si filozofia greaca
Capitolul VII - Interferente spirituale traco-elenice
1. Influente trace asupra religiei grecilor
2. Mituri trace preluate de greci
3. Filozofi si scriitori de origine traca care au scris in greceste
Capitolul VIII - Originea traca a misteriilor elenice
1. Misteriile orfice
2. Misteriile orfico-pitagorice
3. Misteriile cabirilor
4. Misteriile lui Dionysos
5. Misteriile zeitei Cybele
6. Misteriile lui Sabazios
7. Misteriile de la Eleusis
8. Alte culte de mistere de origine traca
Capitolul IX - Cultul lui Dionysos la traci
1. Dionysos la traci
2. Zeul Dionysos in miturile grecilor
3. Vechimea cultului lui Dionysos la greci
4. Misteriile lui Dionysos la traci
Capitolul X - Cultul zeului Apollo la traci
1. Miturile referitoare la Apollo la greci
2. Apollo si Dionysos la greci
3. Zeul Apollo la traci
Capitolul XI - Adversitatea fata de cultul lui Dionysos
1. Interzicerea cultivarii vitei de vie
2. Disparitia etnonimului "agatars”
3. Simplitatea vesmintelor geto-dacilor
4. Interzicerea aurului la geto-daci
5. Colectivismul getilor
6. Geti si daci
Capitolul XII - claustrarea in intuneric in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai
1. Izolarea senzoriala in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai
Capitolul VIII - Originea traca a misteriilor elenice
1. Misteriile orfice
2. Misteriile orfico-pitagorice
3. Misteriile cabirilor
4. Misteriile lui Dionysos
5. Misteriile zeitei Cybele
6. Misteriile lui Sabazios
7. Misteriile de la Eleusis
8. Alte culte de mistere de origine traca
Capitolul IX - Cultul lui Dionysos la traci
1. Dionysos la traci
2. Zeul Dionysos in miturile grecilor
3. Vechimea cultului lui Dionysos la greci
4. Misteriile lui Dionysos la traci
Capitolul X - Cultul zeului Apollo la traci
1. Miturile referitoare la Apollo la greci
2. Apollo si Dionysos la greci
3. Zeul Apollo la traci
Capitolul XI - Adversitatea fata de cultul lui Dionysos
1. Interzicerea cultivarii vitei de vie
2. Disparitia etnonimului "agatars”
3. Simplitatea vesmintelor geto-dacilor
4. Interzicerea aurului la geto-daci
5. Colectivismul getilor
6. Geti si daci
Capitolul XII - claustrarea in intuneric in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai
1. Izolarea senzoriala in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai
2. Izolarea in intuneric in misterii si in oracole
3. Doua tipuri de descensus ad inferos (Katabasis) in Antichitate
4. Deprivarea senzoriala in timpul claustrarii in pesteri sau in incaperi obscure
Capitolul XIII - Deprivarea senzoriala si misteriile lui Zalmoxis
1. Observatii asupra traducerii textului din Herodot (IV.94-96)
2. Implicatii ale textului lui Herodot (IV.94-96)
3. Au existat, cu adevarat, misterii ale lui Zalmoxis?
4. Similitudini intre misteriile lui Pitagora si cele ale lui Zalmoxis
5. Deprivarea senzoriala si izolarea lui Zalmoxis
6. Deprivarea senzoriala la alti homines religiosi
7. Similitudinea intre comunitatea esenienilor si homines religiosi ai geto-dacilor
8. Barzii popoarelor baltice si homines religiosi geto-daci
9. Samanii si homines religiosi geto-daci
Capitolul XIV - Cultura spirituala a Geto-Dacilor si misteriile lui Zalmoxis
1. Nemurirea la geto-daci
2. Eliberarea de frica de moarte
3. Cultul aniconic al zeilor
4. Cucernicia geto-dacilor
5. Dispretul fata de lume si de bucuriile ei
6. Dobandirea nemuririi
7. Politeismul dacilor
8. Celibatul si cultul lui Zalmoxis
9. Sfintenia la homines religiosi geto-daci
10. Morala geto-dacilor
Capitolul XV - Zalmoxis, zeul care se arata
1. Etimologia teonimului "Zalmoxis”
2. "Zamolxis” sau "Zalmoxis”? Zeu chtonian sau uranian?
3. Alte ipoteze etimologice privitoare la numele "Zalmoxis”
4. Sensul numelui "Zalmoxis”
5. Aparitia lui Zalmoxis in cursul practicarii misteriilor sale
Capitolul XVI - Ritualul misteriilor lui Zalmoxis
1. Perioada in care a trait Zalmoxis
2. Desfasurarea misteriilor
3. Claustrarea in incaperi subterane
4. Epopteia in misteriile lui Zalmoxis
Autori si surse clasice la care se face referire in aceasta lucrare
Bibliografie
Produsul face parte din colectia BIBLIOTHECA ORIENTALIS
