Descriere - Bhagavad - Gita
Traducere din sanskrita, introducere, comentarii si note de Sergiu Al-George
Prestigiul imens al Bhagavad-Gita-ei este datorat sintezei pe care o realizeaza intre multiplele formule filosofice si soteriologice, si faptului ca aceasta sinteza face posibila o noua filosofie a actului si a libertatii.
Bhagavad-Gita reprezinta cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Ved?nta), dualismul S??khya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii.
Bhagavad-Gita a integrat toate modalitatile de transcendere ale actului si ale constiintei fenomenale asezand lucid si deliberat formulele ritualiste ale lumii arhaice alaturi de doctele formule de alienare ale constiintei. Ea a reusit sa decanteze astfel esenta lor comuna si semnificatia lor universala, desprinsa de contextul cultural care le-a facut posibile. De aceea ar fi greu sa admitem ca textul marcheaza numai un moment sincretist; el este mai mult decat atat: un moment de lucida analiza aspirand la descoperirea functiei comune in pluralitatea experientelor spirituale indiene.
*
"Bhagavad-Git este un poem filosofic, tesut pe tema unui episod al marii epopei Mahabharata si ca atare este atribuit lui Vyasa, autorul mitic al intregii epopei. Arjuna, eroul poemului, detine locul cel mai important in lupta familiei sale de a-si recapata puterea care le-a fost uzurpata. Substanta textului o constituie dialogul dintre Arjuna si zeul K?s?a, care sub forma lui umana devine conducatorul carului de lupta al lui Arjuna. In India, Bhagavad-G?t? este tratata cu mare veneratie, fiind trecuta in randul Upanisadelor. Dupa editarea sa in 1809 la Calcutta si traducerea in engleza si in diverse limbi moderne indiene, Bhagavad-G?t? a cunoscut o mare faima, devenind cartea de capatai a fiecarui indian cultivat.”
"Adevarata libertate nu este cea a ascetului care se sufoca in izolare, a celui care dezerteaza de la datorie, ci a celui care si-o verifica in mod eroic in viata care i-a fost harazita de propriile sale fapte, in implinirea demna a obligatiilor sale lumesti, oricare ar fi ele.”
Sergiu Al-George
"Cel inzestrat cu o minte limpede si cu staruinta, care se infraneaza lepadandu-se de sunet si de celelalte obiecte ale simturilor, care renunta la patima si ura,
Cel care sta intr-un loc singuratic, mananca putin, isi stapaneste cuvantul, trupul si mintea, mereu absorbit in concentratia yoga, patruns de renuntare,
Lepadandu-se de egoism, violenta, mandrie, dorinta si ura, de bunuri lumesti, cel lipsit de gandul al meu, linistit, el poate sa ajunga una cu Brahman.
Ajuns una cu Brahman, cu Sinele iluminat, nu se intristeaza si nu doreste, acelasi cu toate fiintele, dobandeste suprema daruire catre mine.
Prin daruire ma recunoaste ce si cum sunt intr-adevar; cunoscandu-ma cum sunt intr-adevar, intra atunci de indata in mine.
Oricare ar fi faptele pe care le-ar savarsi, oricand, luand sprijin in mine, dobandeste, prin indurarea mea, taramul cel vesnic si neclintit.
Lepadand in gand toate faptele in mine, avandu-ma ca ultim scop, luand sprijin in yoga cunoasterii, fii mereu cu gandul la mine!” (Cartea 18, 51–57)
"Credinta fiecaruia, o, Bharata, este pe masura firii sale; omul este facut din credinta lui; cum ii este credinta asa este si el.” (Cartea 17, 3)
"Seninatatea mintii, blandetea, tacerea, stapanirea de sine, curatia inimii – iata ce se numeste asceza mintii.” (Cartea 17, 16)
"Indragindu-si propria sa datorie, omul isi atinge desavarsirea.” (Cartea 18, 45)
Bhagavad-G?t?
CUPRINS
Nota introductiva 7
I. Descumpanirea lui Arjuna 25
II. Yoga discriminarii 47
III. Yoga faptei 79
IV. Yoga cunoasterii si a faptei 99
V. Yoga renuntarii 119
VI. Yoga concentrarii 133
VII. Yoga cunoasterii si a intelegerii 154
VIII. Yoga salvarii in Brahman 169
IX. Yoga tainei regesti 187
X. Yoga intruchiparilor divine 205
XI. Viziunea celui cu multe forme 127
XII. Yoga daruirii de sine 159
XIII. Yoga discriminarii intre natura si spirit 126
XIV. Yoga deosebirii celor trei tendinte 187
XV. Yoga spiritului supreme 301
XVI. Yoga deosebirii dintre starea divina si cea demonica 313
XVII. Yoga deosebirii celor trei credinte 125
XVIII. Yoga renuntarii si a eliberarii 137
Anexe
Note 207
Index de termeni in sanskrita 369
Index de nume 373
