Descriere - Omul care iubea pescarusii

Osho nu mai are nevoie de nici o prezentare si celor ce doresc sa afle mai multe detalii despre viata si invataturile acestui filozof de origine indiana, le recomandam, cu multa caldura, sa citeasca cartea "Autobiografia unui mistic nonconformist" aparuta la Editura Mix.

"Oamenii sunt cei care dau semnificatie vietii. Acesta este rostul miturilor. Un om nu este altceva decat un animal capabil sa creeze povestiri. Oamenii inventeaza tot felul de istorioare, unele minore, despre sotia vecinului, iar altele majore, despre Dumnezeu..."

"Miturile confera semnificatie vietii. Desi nu par altceva decat simple povestioare dragute, ele ne ajuta sa traim, sa calatorim prin aceasta lume. Toti oamenii au nevoie de ele, cu exceptia catorva alesi, care au ajuns deja la destinatie. Miturile creeaza o atmosfera umana in jurul oamenilor; fara ele, lumea ar parea impietrita."

"Iubiti povestile. Ele nu isi reveleaza misterele decat in fata celor care le iubesc. Si va asigur ca ascund foarte multe mistere. Oamenii au ascuns in ele tot ce au descoperit vreodata. Asa se explica de ce Iisus vorbea numai in parabole, de ce Buddha nu inceta sa le spuna povesti cu talc adeptilor sai."

Fragment din carte:

"Intr-o zi frumoasa de primavara, invatatorul le-a spus micutilor sai elevi:

– Am vazut ieri ceva interesant, si ma intreb daca ati vazut si voi acelasi lucru. Daca stiti despre ce este vorba, nu le spuneti celorlalti. Am iesit afara si am vazut ceva crescand din pamant la circa douazeci si cinci de centimetri. In varf avea o sfera pufoasa. Daca suflai in ea, creai in jur o intreaga galaxie de stele, care zburau pretutindeni. Ce a fost acest lucru, inainte de a se transforma intr-o sfera pufoasa, alcatuita din stelute?

Un copil i-a raspuns:

– A fost o floare galbena, ca un fel de floarea soarelui, dar mai mica.

– Si cum a fost inainte de a deveni o floare galbena?

O alta fetita a spus:

– A fost ca o umbreluta verde, pe jumatate inchisa, avand in mijloc ceva galben.

– Bravo! Si cum a fost inainte de a se transforma intr-o umbreluta?

Un alt copil a raspuns:

– A fost ca un fel de rozeta care iesea din pamant, alcatuita din frunze verzi.

– Perfect! Asadar, stie toata lumea despre ce este vorba?

– Despre papadie, a tunat la unison clasa.

– Si ati cules vreodata papadii?

Cei mai multi au raspuns ca da, dar invatatorul le-a spus:

– Nu, nimeni nu poate culege o papadie. Acest lucru este imposibil. O papadie este alcatuita din toate aceste lucruri pe care le-ati mentionat si chiar mai multe. De aceea, atunci cand o culegi, nu culegi practic decat un fragment din tot acest proces. Nu poti culege o papadie, caci o papadie nu este un lucru. Ea este un proces si o realizare. De altfel, orice exista in univers este un proces si o realizare, chiar si voi.

Nu poti culege nici chiar o papadie in totalitatea ei, caci totalitatea este uriasa. Cum l-ati putea prinde atunci pe Dumnezeu? Nu poti culege nici macar o floricica. Dumnezeu este intregul demers. Tot ceea ce exista in momentul prezent este Dumnezeu. Tot ce a existat vreodata este Dumnezeu si tot ce va exista vreodata este Dumnezeu. Dumnezeu nu este un obiect, ci un proces. Este atat de infinit si de vast, incat nimeni nu il poate vedea vreodata. Este imposibil. Tot ce poti face este sa te scufunzi in acest ocean al divinitatii. In acel moment, usa ti se va deschide instantaneu. Nu va mai trebui sa astepti."