Semn identitar, mai ales pentru cultura populara transilsilvaneana veche, icoana pe sticlã a trait aventura multor altor capodopere. Preferata, la inceput, din cauza accesibilitatii, respinsa de clerici din cauza schematismului, a desenului primitiv si a unor indepartari de canoane, uitata, pierduta sau aruncata, chiar de proprietari la iesirea din trend, redescoperita de intelectuali, cautata de muzeografi, valorizata in licitatiile de arta, copiata si rãspandita in zilele noastre...