Descriere - Noul Testament de la Balgrad

Noul Testament de la Balgrad (Alba Iulia). Moment istoric, in urma cu 366 de ani, la Alba Iulia. Apare una dintre cele mai importante tiparituri romanesti -  Noul Testament de la Balgrad,  nume sub care era cunoscuta in acea perioada Alba Iulia,  prima traducere integrala in limba romana a acestei carti sfinte, de catre mitropolitul Simion Stefan. Aparitia acesteia a fost o premiera  pentru ortodoxia si cultura romana, dar si pentru celelalte popoare din sud-estul Europei. Noul Testament de la Balgrad se afla si in colectia de peste 600 de exemplare de carte veche a muzeului albaiulian, fiind poate cel mai valoros dintre acestea. Sfantul Ierarh Simion Stefan a fost proslavit ca sfant la 21 iulie 2011 de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Proclamarea oficiala a canonizarii s-a facut la 30 octombrie 2011, in „Catedrala Reintregirii” din Alba Iulia.

Impreuna cu traducerea unor parti din Vechiul Testament in 1582 prin Palia de la Orastie, tiparirea Noului Testament de la Balgrad in1648 in limba romana reprezinta cei mai importanti pasi in cultura romaneasca facuti in Transilvania, pasi premergatori esentiali, fundamentali ce pot fi incadrati in cultura romaneasca veche majora, savarsiti aici, in Ardeal, care prefateaza editarea Bibliei la Bucuresti in 1688.

Activitatea tipografica din secolul al XVI-lea si al XVII-lea a fost influentata de miscarile religioase ce au avut loc in Transilvania. Un moment de cotitura pentru Biserica Ortodoxa Romana din Transilvania il reprezinta tiparirea integrala a Noului Testament de la Balgrad, in 1648, de catre mitropolitul Simion Stefan, pentru prima data in romaneste.

Cercetatorii care s-au aplecat asupra acestei perioade sustin ca primul lucru care impresioneaza, la citirea tipariturii de acum 366 de ani, este acela ca s-a folosit o limba placuta, mult apropiata de cea a poporului, de o mare frumusete literara. Trebuie remarcat si mesajul care razbate din prefata primei editii integrale a Noului Testament in limba romana, care punea in discutie problema unitatii limbii literare romanesti.

Nr. de pagini : 860