Descriere - Monahul - Episcop in antichitatea tarzie

Cartea \\"Monahul-episcop in Antichitatea tarzie\\" este mai mult decat un studiu al resorturilor si contextelor istorico-doctrinare in urma carora monahii au ajuns sa fie preferati pentru treapta de episcop; este o redescoperire si o revalorizare a importantei si rolului arhiereului in istoria crestinismului ortodox. Care este arhiereul cel dupa chipul Pastorului cel Bun? De ce sunt monahii cei mai potriviti candidati pentru treapta de arhiereu? Iata cateva din intrebarile la care prezentul studiul al istoricului american, A. Sterk, incearca sa raspunda folosind un exhaustiv material patristic.
Daca intentionezi sa urci intr-o sfanta treapta, de exemplu, de mitropolit sau episcop, nu accepta aceasta demnitate atat timp cat nu ai primit, prin postiri si privegheri o descoperire de sus si incredintarea deplina ca aceasta vine de la Dumnezeu; iar daca manifestarea lui Dumnezeu intarzie, prinde curaj, staruieste, smereste-te inaintea lui Dumnezeu si o vei vedea prin faptul ca viata ta este curata si biruieste obstacolele patimilor. Si ce spun, mitropolit? Caci chiar si pentru tronul de patriarh daca ai fost ales fara o vedenie dumnezeiasca, sa nu ai cumva indrazneala de a lua in maini purtarea de grija a Sfintei Biserici a lui Dumnezeu\\" Catacalon Cecaumenus (istoric bizantin)

Episcopul ascet L-a vazut pe Dumnezeu... S-a curatit de patimi, a contemplat adevarurile dumnezeiesti si, in cele din urma, precum Moise, L-a intalnit pe Domnul cel viu pe Muntele Sinai. Vederea lui Dumnezeu, rodul vocatiei monahale a episcopului, era adevaratul izvor al autoritatii sale in Biserica si lume. Oricare vor fi fost abuzurile sau perveritirile suferite ulterior de acest ideal, in Biserica Ortodoxa a persistat credinta ca numai un astfel de barbat trebuie sa pastoreasca poporul lui Dumnezeu (A. Sterk)