Descriere - Inainte de Eu Sunt - Reconoasterea directa a Adevarului - Mooji

Inainte de Eu Sunt este o selectie de dialoguri intre Mooji, un inimos maestru spiritual din traditia Advaita, si cei aflati in cautarea pacii, adevarului si libertatii. Uneori plin de umor, alteori intelegator, cateodata aspru, dar mereu iubitor, Mooji le raspunde interlocutorilor sai la intrebari despre frica, suferinta, confuzie, relatii, practica spirituala si despre cum sa isi traiasca viata in liniste. Cuvintele sale sunt o neclintita invitatie de a cerceta natura sinelui si de a te abandona in plenitudinea si neantul fiintei insasi. Raspunsurile sale incurajeaza, provoaca si ilumineaza de fiecare data.


Cuprins :

Cuvant inainte ... xii
Celalalt ghimpe ... xvii
Prima intalnire cu Mooji ... xxi

Recunoasterea Sinelui ... 1
Intrebarea piranha ... 7
Lasa raspunsul si adanceste-te in intrebare ... 13
Ramai Cel fara de forma ... 17
A muri inainte de a muri ... 23
A trai suferinta experientei ... 31
Taramul lui "nu stiu" ... 39
Un joc divin ... 47
Ajutorul unui maestru ... 51
Cunoasterea trebuie traita ... 57
Eu sunt Acela ... 63
Acest "eu" schimbator ... 67
Intai, cunoaste-ti Sinele adevarat ... 75
Lupta pentru Aur ... 81
Mai subtil decat gandul ... 85
Uita de toate astea ... 89
Recunoaste ca este un vis ... 95
Nu exista niciun "fel" de a fi ... 99
Cine iti traieste viata? ... 105
Adevaratul maestru nu are nicio invatatura ... 117
Fii tu maestrul meu! ... 123
Singurul hot din Univers ... 129
Acorda toata atentia! ... 133
Ceea ce vezi nu este ceea ce sunt ... 145
Fii precum spatiul ... 151
Sa ti se taie capul! ... 161
Ai putea spune ca tu esti Dumnezeu? ... 167
Nimic nu exista fara un observator ... 171
Neantul care umbla sub forma unei fiintei umane ... 175
Nu-ti umple mintea cu instructiuni ... 181
Libertatea de a nu fi "cineva" ... 185
Constiinta se joaca de-a Totul ... 189
Nu cara nimic cu tine ... 197
Nu deschide parasuta prea repede! ... 203
Focul descoperirii Sinelui ... 209
Increde-te in gratia care te-a adus aici ... 213
Pentru cel care cunoaste, nu se intampla nimic ... 217
Dezbraca-te complet ... 221

Cuvinte de ramas-bun ... 227
Glosar ... 233
Multumiri ... 237
Despre Mooji ... 239
Micutul val ratacit ... 242


Fragment :

Acum, de ce introspectie mai este nevoie? Introspectia este necesara doar atunci cand simtamantul "eu" apare si se amplifica, astfel incat observarea tacuta si detasata pare a fi eclipsata sau coplesita de o puternica identificare personala cu ceea ce nu este real. Daca se intampla asa, afla imediat cine este cel afectat sau implicat in acest joc. Cine sufera? Ramai in tacere, plonjeaza in tine si gaseste-l pe cel care sufera. Este real? Este palpabil? Poate fi privit?

Pe masura ce intrebarea incepe sa isi faca efectul, urmareste tendinta de a cadea in somnolenta, sau cum atentia fuge dintr-o data catre ceva fara importanta. Acestea sunt reactii normale, ca o forma de evitare venita din ego. Este ca si cum ar arunca o piatra in tufis ca sa te ademeneasca pe o pista falsa, pentru a nu fi descoperit. Tu vezi-ti mai departe de treaba si nu abandona introspectia! Concentreaza-ti atentia sa il gasesti pe cel care sufera. Astfel, descoperi ca nu exista cineva care sufera. Ideea ta despre tine este cea care pare sa sufere. Ce face aceasta descoperire? Din nou, se constata ca exista doar descoperirea, nu si o persoana care descopera. Nu este suficient sa crezi cuvintele spuse aici. Trebuie sa descoperi asta prin propria ta experienta. Doar asa slabeste stransoarea egoului si se rupe vraja amagirii. Doar Sinele unic straluceste in corp ca "Eu sunt". El se reflecta in fiecare corp ca o fateta a unui diamant cu o infinitate de fatete, fiecare dintre ele avand in spatele ei intregul diamant. Aceasta cunoastere lipsita de efort este revelata in cel care a descoperit prin introspectie sau prin devotiune iluzia mintii egotice.

   Cum pot sa vorbesc sau sa actionez din acest loc, Mooji?

 Trebuie doar sa stai in liniste cu intrebarea asta, sa ramai in tacere si sa vezi ce este de descoperit. In realitate, ceea ce este nici nu vorbeste, nici nu actioneaza. Este dincolo de actiune si activitate. Aceasta este culmea intelegerii supreme. Ce sau cine sunt eu? Ceea ce sunt, poate fi vazut? Si daca da, de catre cine? Chiar este posibil sa iti gasesti sinele? Exista oare doua entitati care actioneaza ca o singura fiinta? Daca da, care dintre ele este reala? Si cum poti sa afli? Sunt eu oare impartit in doua?
 
La aceste intrebari mintea nu poate sa raspunda intr-un mod cu adevarat satisfacator. Astfel de intrebari puse in lumina investigatiei sunt "intrebari-cercetas", patrunzatoare, introspective si explozive. Uneori fac explozie, alteori fac implozie! Cand sunt puse cu atentia concentrata si cu dorinta arzatoare de a cunoaste adevarul, sunt menite sa scoata la suprafata un raspuns din strafundurile fiintei noastre. Eu numesc intrebarea "Cine sunt eu?", intrebarea mea piranha - pentru ca il devoreaza pe cel care intreaba! In interior se declanseaza ceva si orice ar fi acel ceva, nu este sub controlul tau; nu mai este treaba ta! Ca mancarea pe care o mesteci, cat timp este in gura, ai controlul, dar dupa ce o inghiti, s-a dus, nu mai ai ce sa faci. De acum altceva preia controlul. Eu o numesc gratie divina.

   Poate exista trezire fara gratie divina? Care este lucrarea gratiei?


Gratia divina este esentiala pentru eliberare. Este sinonima cu libertatea. Gratia este actiunea satgurului - realitatea noastra cea mai profunda. Gratia este bunavointa divina in slujba Sie Insesi.


Nr. de pagini : 272
Anul aparitiei : 2015