Descriere - Venus invesmantata in blanuri

Descriere:

"- Dar morala?
- Că femeia, aşa cum a creat-o natura şi cum o educă actualmente bărbatul, este duşmanul lui şi poate fi numai sclava sau despotul lui, însă niciodată tovarăşa lui. Asta va putea deveni abia când îi va fi egală în drepturi, când va fi de aceaşi condiţie cu el prin cultură şi muncă. Acum avem numai alternativa de a fi ciocanul sau nicovala, iar eu am fost un măgar şi am făcut din mine sclavul unei femei, înţelegi?"
SACHER-MASOCH

*
"Obligând fiinţa iubită să-l facă să sufere, amantul exercită o cumplită voinţă de putere; comparaţia cu gelozia "banală" mi se pare binevenită: amantul gelos vrea să domine fiinţa iubită, direct, printr-un control minuţios al fiecărui minut din viaţa ei (aşa procedează eroul lui Proust, din În căutarea timpului pierdut). Metodă care se dovedeşte falimentară, pentru că iubita găseşte mereu noi mijloace de-a înşela vigilenţa celui ce o iubeşte, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat însă contractul. Aşa cum e conceput, el comportă, din partea celui ce-l propune, o exigenţă în aparenţă minoră: portul blănii; şi una majoră: să abuzeze generos de dreptul de-a face să sufere. În schimb, amantul ar deveni sclav şi ar pierde orice libertate. În fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligată să respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovadă de o forţă dublă, dominând nu numai pe cea care-l domină ci, printr-un efort de voinţă, acceptând suferinţa lui proprie. Se pune în evidenţă un alt raport de forţe decât cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relaţia amoroasă. Totodată, dominarea celuilalt prin suferinţă, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent în relaţiile omeneşti în general şi în cele de dragoste, în special."
Ion Vianu

*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.

*
Printr-un contract încheiat cu iubita sa, eroul cărţii "Venus înveşmântată în blănuri" decide de bună voie să devină sclavul acesteia, să suporte toate umilinţele pe care ea crede de cuviinţă să i le aplice, să se lase biciuit, jignit şi trădat de ea: fericirea alternează astfel cu durerea, ca şi cum una nu ar fi posibilă fără cealaltă.
După lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch să trăiască împreună o astfel de relaţie amoroasă. În mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trăi unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch.
- Că femeia, aşa cum a creat-o natura şi cum o educă actualmente bărbatul, este duşmanul lui şi poate fi numai sclava sau despotul lui, însă niciodată tovarăşa lui. Asta va putea deveni abia când îi va fi egală în drepturi, când va fi de aceaşi condiţie cu el prin cultură şi muncă. Acum avem numai alternativa de a fi ciocanul sau nicovala, iar eu am fost un măgar şi am făcut din mine sclavul unei femei, înţelegi?"
SACHER-MASOCH

*
"Obligând fiinţa iubită să-l facă să sufere, amantul exercită o cumplită voinţă de putere; comparaţia cu gelozia «banală» mi se pare binevenită: amantul gelos vrea să domine fiinţa iubită, direct, printr-un control minuţios al fiecărui minut din viaţa ei (aşa procedează eroul lui Proust, din În căutarea timpului pierdut). Metodă care se dovedeşte falimentară, pentru că iubita găseşte mereu noi mijloace de-a înşela vigilenţa celui ce o iubeşte, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat însă contractul. Aşa cum e conceput, el comportă, din partea celui ce-l propune, o exigenţă în aparenţă minoră: portul blănii; şi una majoră: să abuzeze generos de dreptul de-a face să sufere. În schimb, amantul ar deveni sclav şi ar pierde orice libertate. În fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligată să respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovadă de o forţă dublă, dominând nu numai pe cea care-l domină ci, printr-un efort de voinţă, acceptând suferinţa lui proprie. Se pune în evidenţă un alt raport de forţe decât cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relaţia amoroasă. Totodată, dominarea celuilalt prin suferinţă, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent în relaţiile omeneşti în general şi în cele de dragoste, în special." Ion Vianu

*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.

*
Printr-un contract încheiat cu iubita sa, eroul cărţii Venus înveşmântată în blănuri decide de bună voie să devină sclavul acesteia, să suporte toate umilinţele pe care ea crede de cuviinţă să i le aplice, să se lase biciuit, jignit şi trădat de ea: fericirea alternează astfel cu durerea, ca şi cum una nu ar fi posibilă fără cealaltă. După lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch să trăiască împreună o astfel de relaţie amoroasă. În mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trăi unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch. SACHER-MASOCH

*
„Obligând fiinţa iubită să-l facă să sufere, amantul exercită o cumplită voinţă de putere; comparaţia cu gelozia «banală» mi se pare binevenită: amantul gelos vrea să domine fiinţa iubită, direct, printr-un control minuţios al fiecărui minut din viaţa ei (aşa procedează eroul lui Proust, din În căutarea timpului pierdut). Metodă care se dovedeşte falimentară, pentru că iubita găseşte mereu noi mijloace de-a înşela vigilenţa celui ce o iubeşte, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat însă contractul. Aşa cum e conceput, el comportă, din partea celui ce-l propune, o exigenţă în aparenţă minoră: portul blănii; şi una majoră: să abuzeze generos de dreptul de-a face să sufere. În schimb, amantul ar deveni sclav şi ar pierde orice libertate. În fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligată să respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovadă de o forţă dublă, dominând nu numai pe cea care-l domină ci, printr-un efort de voinţă, acceptând suferinţa lui proprie. Se pune în evidenţă un alt raport de forţe decât cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relaţia amoroasă. Totodată, dominarea celuilalt prin suferinţă, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent în relaţiile omeneşti în general şi în cele de dragoste, în special." Ion Vianu

*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.

*
Printr-un contract încheiat cu iubita sa, eroul cărţii Venus înveşmântată în blănuri decide de bună voie să devină sclavul acesteia, să suporte toate umilinţele pe care ea crede de cuviinţă să i le aplice, să se lase biciuit, jignit şi trădat de ea: fericirea alternează astfel cu durerea, ca şi cum una nu ar fi posibilă fără cealaltă. După lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch să trăiască împreună o astfel de relaţie amoroasă. În mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trăi unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch.
— Că femeia, aşa cum a creat-o natura şi cum o educă actualmente bărbatul, este duşmanul lui şi poate fi numai sclava sau despotul lui, însă niciodată tovarăşa lui. Asta va putea deveni abia când îi va fi egală în drepturi, când va fi de aceaşi condiţie cu el prin cultură şi muncă. Acum avem numai alternativa de a fi ciocanul sau nicovala, iar eu am fost un măgar şi am făcut din mine sclavul unei femei, înţelegi?" SACHER-MASOCH

*
„Obligând fiinţa iubită să-l facă să sufere, amantul exercită o cumplită voinţă de putere; comparaţia cu gelozia «banală» mi se pare binevenită: amantul gelos vrea să domine fiinţa iubită, direct, printr-un control minuţios al fiecărui minut din viaţa ei (aşa procedează eroul lui Proust, din În căutarea timpului pierdut). Metodă care se dovedeşte falimentară, pentru că iubita găseşte mereu noi mijloace de-a înşela vigilenţa celui ce o iubeşte, inclusiv recursul la amorul sàfic. Amantul masochian a inventat însă contractul. Aşa cum e conceput, el comportă, din partea celui ce-l propune, o exigenţă în aparenţă minoră: portul blănii; şi una majoră: să abuzeze generos de dreptul de-a face să sufere. În schimb, amantul ar deveni sclav şi ar pierde orice libertate. În fapt, lucrurile se petrec invers, iubita fiind de fapt obligată să respecte termenii unui contract pe care nu ea l-a formulat. Iar amantul face dovadă de o forţă dublă, dominând nu numai pe cea care-l domină ci, printr-un efort de voinţă, acceptând suferinţa lui proprie. Se pune în evidenţă un alt raport de forţe decât cel al posesiunii pure, al geloziei, caracteristice pentru relaţia amoroasă. Totodată, dominarea celuilalt prin suferinţă, prin capacitatea de-a suporta este un raport nu rareori prezent în relaţiile omeneşti în general şi în cele de dragoste, în special." Ion Vianu

*
Inspirat de opera lui Sacher-Masoch, psihiatrul Krafft-Ebing a creat termenul de masochism.

*
Printr-un contract încheiat cu iubita sa, eroul cărţii Venus înveşmântată în blănuri decide de bună voie să devină sclavul acesteia, să suporte toate umilinţele pe care ea crede de cuviinţă să i le aplice, să se lase biciuit, jignit şi trădat de ea: fericirea alternează astfel cu durerea, ca şi cum una nu ar fi posibilă fără cealaltă. După lectura acestui roman, mai multe femei i-au propus lui Sacher-Masoch să trăiască împreună o astfel de relaţie amoroasă. În mod real, autorul a semnat un contract similar cu o femeie, cu care va trăi unsprezece ani: Wanda von Sacher-Masoch.

ISBN: 973-707-050-X
Titlul original: Venus im Pelz
Limba originală: germană
Traducere: Daniela Ştefănescu, prefaţă de Ion Vianu, ilustrată cu schiţe de Horaţiu Mălăele
Anul apariţiei: 2005
Nr. de pagini: 192