Descriere - Accidentul de munca (Colectia - Monografii)

Accidentele specifice relatiei de munca, reprezinta un fenomen general si complex care nu poate fi diminuat decat prin cunoasterea sa temeinica, dintr-o perspectiva pluridisciplinara, care sa conduca la elaborarea si aplicarea masurilor de securitate a muncii adecvate, specifice fiecarui domeniu de activitate.
Dorinta de cunoastere si intelegere temeinica a mecanismelor care declanseaza accidentul de munca si a normelor juridice care guverneaza acest domeniu s-a nascut in mod natural, ca o continuare si completare a celor aproape 20 de ani de activitate profesionala ca procuror criminalist cu atributii in cercetarea acestui gen de accidente.

Consideram ca importanta temei rezida nu numai din caracterul de „fapt cotidian” pe care l-a dobandit accidentul de munca, ci mai ales din necesitatea ca lucratorii sa isi desfasoare munca numai in conditii de siguranta, realizandu-se astfel protectia unor drepturi fundamentale ale omului, concomitent cu reducerea costurilor sociale, morale si economice generate de acest fenomen.

Ne dorim ca subiectul dezvoltat, atat din punct de vedere teoretic cat si practic, precum si propunerile pe care le-am concretizat in urma acestui demers, sa aduca in atentia specialistilor, a celor interesati sa aprofundeze acest domeniu mereu de actualitate (de la student la cercetator sau legiuitor) precum si a agentilor economici, necesitatea cunoasterii fenomenului accidentogen, a aplicarii si perfectionarii legislatiei in materie, contribuind la realizarea unui mediu de munca sigur si sanatos, care ar reprezenta un beneficiu major pentru intreaga noastra societate.


Cuprins
Abrevieri 7
Cuvant inainte 9
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA
MUNCII 11
1.1. Notiunile de protectie a muncii si de securitate si sanatate in
munca 11
1.2. Scurt istoric al preocuparilor la nivel mondial in domeniul
securitatii si sanatatii muncii 18
CAPITOLUL II
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IN ACTIVITATEA
ORGANIZATIEI INTERNATIONALE A MUNCII 22
CAPITOLUL III
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IN ACTIVITATEA UNIUNII
EUROPENE SI A CONSILIULUI EUROPEI.. 27
CAPITOLUL IV
REGLEMENTAREA SECURITATII MUNCII IN LEGISLATIILE UNOR TARI
EUROPENE 54
4.1. Reglementarea securitatii muncii in Franta 54
4.2. Reglementarea securitatii muncii in Italia 64
4.3. Reglementarea securitatii muncii in Germania 74
4.4. Reglementarea securitatii muncii in Marea Britanie 77
4.5. Reglementarea securitatii muncii in Danemarca 79
4.6. Reglementarea securitatii muncii in Spania 82
4.7. Reglementarea securitatii muncii in Belgia 84
CAPITOLUL V
REGLEMENTAREA SECURITATII MUNCII IN ROMANIA. 85
5.1. Istoric al reglementarii securitatii muncii in Romania 85
5.2. Sistemul normelor juridice de securitate a muncii 92
5.3. Reglementarea securitatii si sanatatii in munca in legislatia
actuala 98
5.4. Obligatiile angajatorului si ale angajatului in domeniul securitatii
sanatatii muncii 105
IOAN-MARIUS ARON
CAPITOLUL VI
NOTIUNEA, ELEMENTELE SI CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA .. 109
6.1. Notiunea de accident de munca 109
6.2. Elementele accidentului de munca 115
6.3. Clasificarea accidentelor de munca 124
CAPITOLUL VII
PROCEDURA COMUNICARII SI CERCETARII EVENIMENTELOR. INREGISTRAREA SI EVIDENTA ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A
INCIDENTELOR PERICULOASE 128
7.1. Comunicarea evenimentelor 128
7.2. Cercetarea evenimentelor 130
7.3. Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor
periculoase 136
CAPITOLUL VIII
ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE ..... 141
CAPITOLUL IX
RASPUNDEREA JURIDICA PENTRU INCALCAREA NORMELOR LEGALE
PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 153
9.1. Raspunderea civila 158
9.2. Raspunderea contraventionala 169
9.3. Raspunderea penala 173
CAPITOLUL X
PRACTICA JUDICIARA ROMANEASCA SI EUROPEANA IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 186
10.1. Practica judiciara in materia raspunderii civile a angajatorilor
pentru incalcarea normelor legale privind securitatea in munca ..... 186 10.2. Practica judiciara in materia raspunderii contraventionale a angajatorilor pentru incalcarea normelor legale privind
securitatea in munca 203
10.3. Practica judiciara in materia raspunderii penale pentru incalcarea
normelor legale privind securitatea in munca 209
10.4. Practica judiciara a Curtii Europene a Drepturilor Omului
privind incalcarea art. 2 din Conventie 231
10.5. Practica judiciara a Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg 234
Accidentul de munca
CAPITOLUL XI
ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE IN FUNDAMENTAREA CAUZALA
A GENEZEI SI DINAMICII ACCIDENTELOR DE MUNCA. STUDIU DE CAZ
PRIVIND UN DUBLU ACCIDENT COLECTIV DE MUNCA 240
11.1. Consideratii generale 240
11.2. Studiu de caz privind geneza si dinamica unui dublu accident
colectiv de munca in urma unei deflagratii si unei explozii de
metan 246
A. Consideratii introductive 246
B. Descrierea primului accident colectiv 256
C. Descrierea celui de-al doilea accident colectiv 260
11.3. Masuri de prevenire a accidentelor de munca 266
11.3.1. Masuri organizatorice 266
11.3.2. Masuri tehnice 268
11.4. Concluzii 269
CAPITOLUL XII
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMITETELOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA. APLICAREA LEGISLATIEI LA AGENTI
ECONOMICI - STUDIU DE CAZ - 271
12.1. Consideratii generale 271
12.2. Studiu practic la nivelul unor agenti economici din judetul Sibiu cu privire la aplicarea legislatiei in domeniul comitetelor de securitate
si sanatate in munca 282
12.3. Concluzii 304
CAPITOLUL XIII
CONSIDERATII FINALE. PROPUNERI DE LEGE FERENDA 310
13.1. Consideratii finale 310
13.2. Propuneri de lege legenda 321
BIBLIOGRAFIE 333


Cuvant-Inainte

Dedicata unei teme de interes teoretic si practic indubitabil, lucrarea se constituie intr-o cercetare ampla, documentata si interdisciplinara a unei materii in care normativitatea procedurilor intersecteaza o suma importanta de valori umane si sociale pe care le intemeiaza legislativ si le protejeaza prin politici sociale si instrumente juridice in permanenta ameliorare.
Substantiala in ideile promovate, convingatoare prin solutiile avansate, incitanta prin problematica abordata si armonioasa in modul de prezentare, lucrarea ni se infatiseaza drept o contributie valoroasa din punct de vedere stiintific la studiul unui domeniu al dreptului al carui impact in plan individual, dar si societal-comunitar, exalta valori umane si sociale a caror protectie reprezinta un indicator credibil de civilizare comportamentala si de civili tate interumana.

Cu metoda si efort documentat, autorul dezvolta analiza stiintifica atat in planul conceptualitatii notiunii de securitate si sanatate in munca, dar si al legislatiei internationale, al legislatiei comparate, precum si al practicii judiciare europene si romanesti, valorificand cu rigurozitate o practica legislativa si un fond de idei doctrinare care au jalonat principial directiile fundamentale de abordare a subiectului examinat; lucrarea se incheie printr-o serie de solutii de lege [erenda pe care le apreciem ca binevenite si de natura a ameliora in viitor, prin modificarea legislatiei, cadrul normativ specific existent in tara noastra.
Paleta larga de problematici abordate, dimensionarea lucrarii, atat teoretica, dar si practic-aplicativa, confera acesteia un supliment considerabil de originalitate, cu un pronuntat caracter contributiv la fondul de idei in aceasta materie, dar si un interes substantial pentru teoreticienii si practicienii dreptului, pe care publicarea lucrarii l-ar putea satisface.
prof. univ. dr. ALEXANDRU ATHANASIU
 Capitolul 1
Consideratii generale privind securitatea si sanatatea muncii
1.1. NOTIUNILE DE PROTECTIE A MUNCII SI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Transformarea constienta a elementelor de mediu de catre om, in folosul sau, a fost platita de multe ori prea scump, cu viata ori sanatatea lucratorilor. Inca din vechime au existat preocupari legate de prevenirea accidentelor survenite in timpul muncii, iar odata cu epoca industriala, s-a ajuns ca acestea sa nu mai fie privite ca o fatalitate, ci sa li se acorde importanta cuvenita, facandu-se din studiul lor o preocupare a stiintei.

"Gandind cu inima", ne-am dori ca acest fenomen sa dispara sau sa fie redus la minimul posibil, ne-am dori sa nu mai existe familii destramate sau tarate, probleme si costuri sociale imense pentru intreaga societate, declansate tocmai de accidentul de munca si boala profesionala.

Din pacate insa accidentul a insotit dintotdeauna si va mai insoti in continuare procesul de munca, iar noi, intelegand ca nu putem sa schimbam acest fapt, dorim prin demersul actual, cel putin sa tragem un semnal de alarma constructiv, care sa contribuie, chiar intr-o mica masura, la constientizarea persoanelor implicate in procesul muncii, de fapt a intregii societati incepand de la varste fragede, asupra riscurilor mereu iminente de accidentare, la crearea fundatiei unei adevarate culturi de preventie in acest domeniu mereu sensibil si mereu actual din activitatea si din viata noastra de zi cu zi.

Procesul de munca reprezinta un sistem format din patru componente: omul (executantul), sarcina de munca (activitatea pe care acesta trebuie sa o desfasoare), mijloacele de productie (elementele materiale - cladiri, masini, instalatii, unelte, materii prime etc.) si mediul de munca (totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care executantul isi desfasoara activitatea; mediul fizic ambiant si mediul social), care interactioneaza si se influenteaza reciproc, intr-o relatie perpetua.

Cazul ideal, in care aceste interactiuni sunt perfecte, fiind exclusa, orice deficienta sau abatere de la starea normala a acestui sistem, poate conduce la aparitia accidentelor de munca.
Accidentele de munca, specifice numai relatiei de munca, reprezinta un fenomen general si complex care nu poate fi redus (diminuat) decat prin masuri adecvate de securitate a muncii.
In prezent, civilizatia industriala este asociata cu cresterea numarului accidentelor de munca si al bolilor profesionale. In fiecare an se produc in lume peste zece milioane de accidente de munca, generand numeroase probleme umane si economice, iar securitatea muncii constituie un concept de mare interes, datorita efectelor grave pe care le genereaza accidentele de munca asupra integritatii anatomo-functionale ale persoanelor implicate si totodata asupra relatiilor socioeconomice.

Tehnicile si studiile moderne demonstreaza ca accidentele de munca nu constituie un pret necesar si nu reprezinta consecinte ale hazardului, corelandu-se cu atitudini defectuoase, carente de natura tehnica sau teoretica, inadaptabilitate fizica sau un cadru ambiental inadecvat in care muncitorul isi desfasoara activitatea.

Progresele stiintei si tehnicii actuale au determinat uriase acumulari cantitative si salturi calitative in toate sferele activitatii umane.

Statisticile elaborate de Organizatia Internationala a Muncii (ILO)1 si evidentiate la data de 29 iunie 2008 cu ocazia celui de al XVIII-lea Congres mondial cu privire la securitatea si sanatatea in munca, organizat in Republica Coreeana la Seul impreuna cu Asociatia Internationala pentru Securitate Sociala (ISSA) si Agentia Coreeana pentru Securitate si Sanatate Ocupationala (KOSHA), au evidentiat consecintele serioase ale accidentelor de munca si bolilor profesionale la nivel mondial.

Aceste statistici au fost confirmate si de al XIX-lea Congres mondial cu privire la securitatea si sanatatea in munca, organizat in Turcia, la Istanbul, in perioada 11-15 septembrie 2011 de catre Organizatia Internationala a Muncii, estimandu-se ca in anul 2008 au existat la nivel mondial un numar de 2,34 milioane de persoane decedate ca urmare a accidentelor de munca si bolilor profesionale, din care 321.000 provenite din accidente de munca si 2,02 milioane provenite din boli profesionale variate (29% cancere profesionale, 21 % boli circulatorii, 25% boli cauzate de agenti patogeni etc.). Astfel, media zilnica globala de decese cauzate de accidente de munca si boli profesionale se ridica la peste 6.300 de persoane.
Totodata, in anul 2008 s-au inregistrat un numar estimat de 317 milioane de muncitori accidentati in procesele de munca, evenimente in urma carora au absentat de la serviciu cel putin 4 zile sau mai multe, media zilnica globala a acestor accidente fiind de 850.000.
Tot in aceste statistici s-a estimat faptul ca anual 4% din produsul intern brut, la nivel global, reprezinta cheltuieli si pierderi in urma accidentelor de munca si bolilor profesionale.
Lucrarile acestor congrese mondiale au reiterat faptul ca dreptul la un mediu de lucru in conditii de siguranta si de sanatate este un drept fundamental, iar odata cu globalizarea economica trebuie luate masuri de natura sa asigure securitatea si sanatatea in munca. Prin declaratiile de la Seul si Istanbul a fost recunoscuta importanta Organizatiei Internationale a Muncii si a Asociatiei Internationale pentru Securitate Sociale, prin toate formele lor de organizare pentru implementarea la nivel global a programelor privind reducerea accidentelor de munca si bolilor profesionale, subliniind totodata rolul si importanta educatiei, a pregatirii, consultarii si schimbului de informatii si bune practici pentru prevenirea si promovarea masurilor preventive in acest sens. Pentru atingerea obiectivelor declarate sunt necesare implicarea si colaborarea constructive dintre reprezentantii statelor, angajatori si lucratori. Astfel, statele trebuie sa asigure cadrul legal adecvat in acest domeniu, angajatorii sa aiba un sistem de management specific securitatii si sanatatii in munca si sa consulte, sa instruiasca, sa informeze si sa implice pe lucratori sau reprezentantii acestora cu privire la toate masurile luate, iar lucratorii sa urmeze instructiunile, sa participe activ si sa coopereze cu angajatorul, toate acestea in vederea crearii si intaririi unei culturi de preventie in materie.
Pornind de la premisa ca protectia muncitorului in procesul de munca trebuie sa primeze criteriului economic, amploarea actuala a fenomenului accidentogen impune reconsiderarea criteriului securitatii si sanatatii in munca. Pentru realizarea acestui obiectiv se impun schimbari de perceptie si atitudine a tuturor celor implicati in procesul de munca, pe toate palierele: conceptuallegislativ, economic, tehnic, social si psihologic.
In acest context se incadreaza activitatea de cunoastere a cauzelor si conditiilor care au determinat, au inlesnit ori au favorizat producerea accidentelor de munca, precum si a imbolnavirilor profesionale, ca o premisa a realizarii unei calitati superioare in activitatea de cercetare si de securitate a muncii.
Urmand evolutia internationala, conceptul de protectie a muncii din legislatia romana a evoluat in timp si s-a transformat in prezent in cel de securitate a muncii. Sintagma actuala reprezinta o acceptiune mai larga.rnai cu seama prin importanta acordata activitatilor preventive de informare si promovare activa a securitatii in munca.
Protectia muncii se bazeaza pe "un sistem multidisciplinar, fundamentat de acte legislative, masuri si mijloace tehnice, social-economice, organizatorice, educative, de igiena si medicina a muncii prin care se asigura securitatea, pastrarea sanatatii si capacitatii de munca a omului in procesul muncii"l.
Intr-o lucrare de specialitate s-a aratat ca "securitatea muncii consta in starea elementelor implicate in procesul de munca in care este exclusa actiunea factorilor de risc asupra executantilor si ea reprezinta rezultatul protectiei muncii'".

1 Al. Ticlea, C. Tufan, Protectia muncii In Romania, Ed. Ed. Lumina Lex, 1997, p. 3.
2 V. Caracudovici (coordonator), Terminologie In domeniul protectiei muncii. Notiuni de baza, Intreprinderea Poligrafica Brasov, 1984, p. 22" apud Al. Ticlea, C. Tufan, op. cit., p. 3.


Data aparitiei: Februarie 2014
Format: A5
Pagini: 346