Descriere - Omul, societatea, statul. Categorii constitutionale perene

La inceputul secolului al XXI-lea, adesea relatiile societatii, pe parcursul evolutiei sale istorice, dintre viata (individuala si colectiva, in diversitatea formelor ei de manifestare) si normele juridice preiau un caracter neordinar.

Accelerarea timpului social si intensificarea gradului de comunicare sunt doar cativa dintre factorii empirici ai acestui fenomen, ale carui radacini putin probabil ca rezida doar din salturile tehnologice si inovari. In opinia noastra, in dialectica existentei si constiintei sociale, rolul principal trebuie sa revina transformarilor care tin de natura omului. Totodata, la nivel de constiinta sociala s-a incetatenit convingerea ca fiecare om are aceleasi drepturi si libertati ca si semenii sai, de o demnitate umana incontestabila. O astfel de societate nu este un gen de civilizatie formata din consumatori pasnici, ci o civilizatie de drept, in care sunt solutionate de comun acord cele mai importante probleme sociale, dar in raport cu litigiile si conflictele sociale, cu interesele si exigentele unor particulari. Cresterea extensiva a procesului de reglementare normativa a relatiilor sociale este una multidimensionala si omniprezenta si nefiind generata de moftul sau ambitia persoanelor oficiale si nici o anomalie a statalitatii. Acest proces, oricat de paradoxal ar parea, este determinat de tendinta de a mentine un dinamism social sanatos, de a satisface necesitatea societatii in ordine stabila, in securitate garantata si, prin urmare, dezvoltare durabila.

In acest context se impune abordarea complexa a unor notiuni fundamentale perene precum om, societate, stat, a caror elucidare suscita interesul perpetuu al tuturor celor care voiesc sa persevereze in ale cunoasterii. Acest obiectiv necesita, in primul rand, o cercetare fundamentala, dar cu utilizarea elementelor aplicative, in al carei areal s-ar intersecta filosofia, antropologia, sociologia si in special stiintele juridice (teoria si istoria dreptului, istoria doctrinelor juridice, dreptul constitutional etc.). O astfel de abordare este dictata de imperativul timpului de azi, care impune o „noua pedagogie de invatare a dreptului”, asigurarea transcendentei si inovarii in procesul de formare a viitorilor juristi. In linii mari, este cunoscut ca societatea si statul sunt in fata unor provocari generate de evolutia lumii contemporane, dintre care una este globalizarea ce a declansat o serie de procese in plan politic, economic si juridic. Integrarea statelor in diverse asociatii internationale este o consecinta imediata a acestui fenomen. In aceste circumstante apar numeroase intrebari, dintre care una este urmatoarea: In ce masura societatea, in general si elita politica, administrativa si juridica in special, pot sa corespunda rigorilor exigente ale apartenentei la astfel de asociatii, cum este de exemplu Uniunea Europeana? Prima tentativa de a raspunde la aceasta intrebare ar fi chiar gradul de percepere a sensurilor pe care le au notiunile fundamentale si categoriile-cheie utilizate in limbajul specific domeniului ce tine de organizarea societatii in stat si conducerea politico-juridica a societatii. In cazul in care nu vom utiliza o interpretare general acceptata a notiunilor fundamentale din domeniul vizat riscam sa ne confruntam cu o disensiune totala, soldata cu imposibilitatea de a avea un dialog social constructiv.

Exigenta definirii ample a acestor categorii constitutionale perene a necesitat nu doar un efort intelectual incomensurabil, ci si unul fizic, care, drept rezultat, au condus la elaborarea acestui studiu fundamental.

Asadar, lucrarea de fata constituie o investigatie a acestor notiuni fundamentale, care, in totalitate, dau dimensiunea statului.

Ion Guceac