Descriere - Galaxia furnicilor

Construit cu deplina profesionalitate pe o armatura ideatica solida, romanul acesta se numara printre scrierile importante ale anticipatiei noastre de azi.

Mai sensibil decat altii la aspectele etice ale literaturii, Constantin Cublesan aduce in domeniu vocatia unui asemenea discurs specializat. Motivele genului isi imbraca astfel nuditatea abstracta intr-o haina omeneasca, de croiala romantica. O fericita proiectie a discursului in estetic produce lucrari superioare.

In roman reia din Iarba cerului (1974) motivul anchetatorului cu misiuni bizare, de data asta executate „la baza”, pe Pamant. Vecinatatea fortifianta a unui spatiu familiar convine autorului. Paginile sale se sprijina astfel temeinic pe detalii, castigand densitate. (Mircea Oprita)

„Aflat la varsta retrospectivelor literare, Constantin Cublesan nu are nevoie de compararea cu nimeni spre a-si vadi virtutile prozastice si spre a-si justifica locul literar pe care il ocupa. El este un autor total, cu reflexele unui transilvanean meticulos, care isi desfasoara in timp, nu fara a-si pastra un ritm de inaintare sustinut, virtutile de truditor de pagina.”

Ovidiu Pecican

Asezate asemenea oualor dintr-un musuroi, furnicarul uman strabate Galaxia in concentrate minuscule, intorcandu-se acasa dupa sute de mii de ani de la migrare.

Lolita e produsul unei perfecte inginerii genetice. In lumea ei, operatii subtile ingaduie infruntarea zborului cosmic sub forma de concentrate organice, cu volum economic redus. Iar un detectiv insistent are de elucidat, pe Pamant, misterul Fenomenului Tezs. Ocazia perfecta pentru o iubire mistuitoare.

„Incetul cu incetul, explicatiile pe care mi le furniza Lolita prindeau sens; in mintea mea incepea sa se inchege o relatie; in ceea ce mi se paruse de neinteles pana atunci, incepeam sa deslusesc o anume logica a intamplarilor, daca acceptam regula jocului pe care mi-l propunea, a realitatii pe care mi-o descria si care, incredibil!, se potrivea de minune tuturor situatiilor pe care eu insumi le traversasem oarecum buimacit. Tot ceea ce pana atunci paruse absurd, neverosimil, chiar, aberant, se explica dintr-odata logic, natural si firesc.

Asadar, trebuia acceptata ideea unei actiuni… extraterestre! ”