Descriere - Pavilionul cancerosilor vol. I

Alexandr Soljenitîn (1918-2008) a fost dizidentul rus care a demascat cu o înversunare neobosita regimul subuman de functionare a lagarelor de reeducare din URSS. Arhipelagul Gulag (aparuta deja în Colectia Cotidianul Literatura) a fost, decenii de-a rândul, reper pentru milioane de victime sau de contestatari ai regimului totalitarist din fostul bloc sovietic. El însusi încarcerat timp de opt ani în asa-numitele lagare ale groazei, pentru îndrazneala de a-si fi permis ironii legate de politica lui Stalin, pe când era capitan în armata sovietica, Soljenitîn si-a pus talentul de scriitor în slujba deconspirarii crimelor împotriva umanitatii, girate de un stat politienesc.

A primit Premiul Nobel în 1970, exact la un an dupa ce fusese exclus din Uniunea Scriitorilor si atacat în presa oficiala pentru atitudinea sa critica fata de practica cenzurii în URSS. Relatiile cu autoritatile sovietice, si asa subrede, se înrautatisera si mai mult dupa ce în Occident aparusera în 1968, chiar fara permisiunea autorului, Pavilionul cancerosilor si În cercul întâi. În 1973, dupa ce primul volum din Arhipelegul Gulag a aparut la Paris, Soljenitîn a fost arestat, privat de cetatenie si expulzat din tara. Initial stabilit la Zürich, a calatorit apoi în Franta si Spania, a dat nenumarate interviuri si a tinut discursuri dure si fata de Occident, si fata de URSS, stabilindu-se în cele din urma în SUA. În tot acest timp, cartile lui au continuat sa apara la edituri importante, iar vocea lui, critica de data asta si cu politicile Vestului, atrage atentia, intriga si-i aduce adversari din toate partile. Abia în 1994 revine în tara, unde intra în gratiile lui Vladimir Putin, presedintele cu trecut de kaghebist, în care vedea însa o sansa sigura de a reînvia vechile valori ale Mamei Rusia.

Prin Pavilionul cancerosilor Soljenitîn coboara într-o altfel de lume condamnata la izolare: nu într-una din lagarele groazei, ci printre niste oameni pentru care gândul la viata de afara e un paliativ firav, menit sa faca verdictul suportabil. Boala nu reteaza însa emotiile, nostalgia, regretul, dragostea, rautatea, sau invidia; toate se petrec si aici. Boala din Pavilionul cancerosilor depaseste însa limitele unei rezerve de spital si devine pecetea unui regim de viata în care absurdul, angoasa si agonia sunt simptome fara remediu.