Descriere - Orgia perpetua (2001)

In vara anului 1959 am ajuns la Paris [...]. Imi amintesc cu placere ca unul dintre primele lucruri pe care le-am facut a fost sa-mi cumpar, dintr-o librarie din Cartierul Latin, un exemplar din "Doamna Bovary" [...]. Am inceput sa citesc cartea chiar in seara aceea [...]. Asa incepe, de fapt, povestea mea. De la primele pagini, puterea de convingere a cartii a actionat instantaneu asupra mea, asemenea unei vraji, careia nu ma puteam sustrage. De multi ani, nici un roman nu-mi captase atat de iute intreaga atentie, stergand intr-o asemenea masura realitatea inconjuratoare si cufundandu-ma intr-atat in universul lui narativ. (Mario Vargas Llosa - Unu - prima parte a eseului Orgia perpetua)

Cu aproape 100 de ani inaintea descinderii lui Vargas Llosa la Paris, in anul 1857, scriitorul francez Gustave Flaubert publica romanul Madame Bovary, istoria unei deceptii: fiica a unui bogat fermier normand, Emma Bovary devine victima a lecturilor romantice, convingandu-se pe propria-i piele ca viata nu este egala cu fictiunea; casatoria ei cu un modest medic si legaturile ei extraconjugale se vor dovedi tot atatea esecuri si o vor impinge catre sinucidere. Este insa meritul lui Flaubert - Madame Bovary, c'est moi. - ca romanul atinge ulterior (facand abstractie de procesul intentat scriitorului pentru atentat la bunele moravuri) cotele capodoperei realiste, ale etalonului de tablou al tonurilor cenusii ale vietii, in care aspectele cele mai sordide ale existentei determina lamentabilul esec al reveriilor fade, puerile, ale personajului principal (evolutia Emmei determinand un filosof, Jules de Gaultier, sa fabrice chiar un termen definitoriu, bovarism). Peruanul Mario Vargas Llosa, o victima peste timp a impactului cu desavarsirea romanesca a lui Flaubert, identifica in eseul Orgia perpetua cele trei niveluri de perceptie si analiza ale scrierii francezului: apropierea individualista si subiectiva (clasico-impresionista) de personajul Emma Bovary; devenirea romanului, in care obiectul analizei il constituie trama, sursele, atmosfera si limbajul, premisele de lucru, altfel spus; semnificatia operei, identificarea locului pe care aceasta il ocupa in istoria literaturii.

O simpla enumerare a capitolelor celor trei sectiuni ale eseului lui Vargas Llosa - structura care respecta viziunea tridirectionala de receptie a Doamnei Bovary - ar da masura reala a profunzimilor atinse de analiza aplicata de acesta romanului lui Flaubert. Desigur insa, marele profit al scrierii lui Vargas Llosa - nascut in 1936 in Arequipa, Peru, absolvent al Facultatii de Litere la Universitatea San Marcos din Lima, doctor al Universitatii din Madrid, din anul 1994 membru al Academiei Regale de Limba din Spania si detinator, in acelasi an, al premiului Miguel de Cervantes, considerat un Nobel al literaturii din spatiul hispano-american, autor, printre altele, al romanelor Orasul si cainii (1963) - Premiul Biblioteca Breve si Premiul Criticii, Casa Verde (1966) - Premiul Criticii si Premiul International de literatura Romulo Gallegos, Lituma in Anzi (1993) - Premiul Planeta - rezida in antecedentele scriitoricesti ale latino-americanului care dau consistenta si farmec lecturii eseului de azi (Orgia perpetua a aparut pentru prima oara in anul 1975.), pentru a nu aminti in acest sens decat propriile sale cuvinte, in care trimite la abordarea de cititor aplicata de el creatiei romancierului francez: Prima (abordare) trateaza indelunga mea complicitate cu Emma Bovary si teama mi-e ca va fi vorba mai mult de mine decat de ea. Compensatoriu exegetice raman celelalte doua parti ale cartii, un camp de lupta literara pe care Vargas Llosa desfasoara un arsenal diversificat, tactici si strategii insolite, care, chiar daca de elevatie intelectuala si culturala, nu sunt decat o reiterata invitatie la lectura. Dar, oare, nu asta si urmareste scriitorul peruan cu a sa carte a cartii lui Flaubert? Cu siguranta, ar fi multumit sa auda ca, odata ajunsi la capatul consultarii analizei sale, cei mai multi dintre noi au rascolit deja propriile biblioteci pentru a afla romanul lui Flaubert si au reluat lectura sa (a doua sau a zecea oara).