Descriere - Iernile sufletului

Uneori este de ajuns un derapaj de la cursul obisnuit al vietii ca sa ai un sentiment de dislocare si singuratate: o boala neasteptata, pierderea cuiva drag, o despartire, probleme la job. Cand sotul sau s-a imbolnavit, iar ea a fost nevoita sa renunte la o slujba foarte solicitanta, Katherine May s-a trezit aruncata intr-un ocean de incertitudine si izolare. Cartea aceasta e marturia felului in care a reusit sa depaseasca momentele grele si a invatat sa le priveasca mai degraba ca pe niste sanse de a se dezvolta. Transformarile incredibile prin care natura trece in timpul iernii pentru a supravietui frigului i-au slujit autoarei drept surse de inspiratie, dandu-i puterea de a continua.

Folosind exemple din literatura, mitologie sau lumea naturala, Iernile sufletului aduna o serie de lectii inspiratoare despre puterea eliberatoare a odihnei si a retragerii.

Katherine May ne invita la acceptarea tristetii prin retragerea din lumea agitata, la descoperirea bucuriei care exista in frumusetea trecatoare a iernii, la  intelegerea vietii ca un fenomen ciclic, nu ca o linie continua. Iar minunatul ei memoir, care a cucerit cititorii din intreaga lume, ne invata sa imbratisam, pur si simplu, iernile din vietile noastre.

„O analiza eleganta despre puterea consolatoare a naturii si cum aceasta poate fi minunat de vindecatoare, chiar si in zilele cele mai grele.“ Sunday Express

„Inteleapta, radicala si linistitoare. Este o modalitate originala si revigoranta de a privi iarna, atat ca anotimp, cat si ca metafora a unor momente grele din vietile noastre.“ Lucy Jones

„O carte extraordinar de frumoasa.“ Elizabeth Gilbert

„In lumea noastra contemporana, mereu prinsa cu multe treburi, incercam intruna sa amanam instalarea iernii sufletesti. Nu-i ingaduim niciodata sa se faca simtita pe deplin si nici nu avem curajul de a recunoaste ca ne-a ravasit.

O traire a unei aspre ierni sufletesti ne-ar face bine cateodata. Trebuie sa incetam sa mai credem ca aceste perioade din viata noastra sunt cumva prostesti, un esec al nervilor, o lipsa de vointa. Trebuie sa ne oprim din incercarea de a le ignora sau de a le da deoparte. Sunt reale si cer ceva de la noi. Trebuie sa invatam sa poftim iarna in vietile noastre.

E posibil sa nu avem libertatea de a alege daca sa ne traim iarna sufleteasca, dar putem alege cum sa o traim.“