„Elogiul frontierelor este o carte despre libertate si dusmanii ei; si anume despre dusmanii libertatii care se pretind singurii promotori ai libertatii; concret, e o carte despre democratie si totalitarism in lumea de azi. Teza lui Andrei Vieru este simpla si stralucita: natura libertatii consta in aceea ca e frontiera, iar instrumentele de discernamant care ne permit sa distingem intre libertate si dusmanii ei sunt furnizate de logica modala (despre care autorul crede ca e motorul lumii). Ca sa intelegem corect liberul arbitru si libertatea politica, precum si modul in care acestea sunt negate in totalitarism, logicile modale si interpretarile lor topologice sunt cruciale. Marea originalitate a lui Andrei Vieru consta in a fi descoperit cat de importanta e logica modala pentru clarificarea notiunilor teoriei politice clasice. Desi teoretica si riguroasa, cartea lui Andrei Vieru nu e nici arida, nici pedanta. Proza lui e remarcabila, argumentarea – stringenta, vocatia de moralist – contagioasa. Nu de putine ori descoperi ca lucrurile pe care le-ai gandit si tu el le-a articulat mai profund si le-a formulat mai bine. E o carte din care nu stii ce sa nu citezi, atat de citabil e totul, si in care notabilul si remarcabilul functioneaza ca frumusete.“ — H.-R. PATAPIEVICI

„S-a facut cunoscut ca pianist de muzica clasica si tocmai a tradus in franceza teatrul lui Puskin. Nu-i cereti cartea de vizita. Cariera lui nu se rezuma, ci se asculta, ca Arta fugii. Andrei Vieru nu e doar pianist, si inca unul dintre cei mai buni. De altfel, a fost comparat cu Wanda Landowska, Glenn Gould sau Celibidache. Este, de asemenea, filozof (a fost influentat de Karl Popper) si matematician (a propus „o metoda elementara de renormalizare a functiilor multizeta“). Va simtiti pierdut? E normal, si asta nu-i decat inceputul. Imaginati-va ca Vieru tocmai a tradus, in timpul sau liber, teatrul lui Puskin. Cum sa nu te lasi sedus de aceasta versiune mozartiana a unui Puskin caruia Vieru ii reda farmecul originar?“ — L’OBS

„Se spune ca Europa trece printr-o criza politica. Dupa parerea mea, criza noastra nu e atat de natura politica, cat de natura conceptuala. Europa a trimis la plimbare insasi ideea de limita, de zid despartitor, de restrictie protectoare. Or, fara limite, nu mai poti defini nici macar o notiune, ca sa nu mai vorbim de proiecte concrete. In particular, nu te mai poti defini nici pe tine insuti. Europa si-a subminat singura valorile, incepand chiar cu Logica, mai precis, cu ceea ce ne permite sa gandim categoriile si, in fond, sa gandim pur si simplu... Daramati toate zidurile si va veti trezi nu intr-un vast spatiu al libertatii, ci intr-un impas, ba chiar intr-o capcana.“ — ANDREI VIERU