Laura T. Ilea in dialog cu Ruxandra Cesereanu, Aurel Codoban, Erik Bordeleau, Horea Poenar, Augustin Cupsa, Adrian Florin Pop, Elena Vladareanu, Istvan Teglas, Alexander Baumgarten, Zoltan Neda, Cristian Presura, Corin Braga, Calin-Andrei Mihailescu si Doru Pop

Dialogurile de fata au o poveste incitanta, pe care voi incerca sa o rezum aici. Ele au adunat impreuna oameni, locuri, conjuncturi, epoci chiar, avand in vedere ca ultimele doua s-au desfasurat in plina criza pandemica.
Sa incep asadar cu inceputul: Inflexiunile au fost mai intai gandite ca niste evenimente recurente, urmand sa aiba loc la Cluj, iar conceptul lor s-a reformulat de mai multe ori de la momentul initial. M-am consultat cu prietenele mele Ruxandra Cesereanu si Cristina Esianu Farcas, iar apoi cu Anda Visan, am dezbatut si redezbatut formula cea mai exploziva pentru niste dialoguri interdisciplinare care, nestrunite cum trebuie, ar fi putut sa produca un mare haos ideatic. Aceasta pentru ca interdisciplinaritatea e interesanta, insa uneori mult prea proteica pentru a da roade.
Formula care s-a impus incetul cu incetul a fost cea in care subiectul isi crea cadrul, precum si interlocutorii. Concepute initial pe o axa temporala regulata, o data la o luna si jumatate, dialogurile s-au mulat incetul cu incetul pe structura vremurilor pe care le-am trait in ultimii doi ani. Tangentiale si intempestive, spontane si indelung pregatite, pline de seriozitate, dar si de ireverenta. Cred ca ceea ce mi-am dorit cel mai mult de la ele a fost crearea unui anumit spirit, a unei stari afective de asteptare, a unui eveniment care nu poate fi preintampinat. Ceea ce putea fi pus in scena erau doar conditiile acestui eveniment, etica si orientarea lui.
Vorbind despre acesti din urma vectori ai evenimentului, va trebui sa amintesc faptul ca cea mai grea a fost alegerea titlului. Pana la urma, cum insasi ideea de eveniment se afla in centrul spiritului SenseLab, am discutat cu Erin Manning si i-am propus ca dialogurile sa poarte amprenta publicatiei acestui laborator de cercetare-creatie atat de neobisnuit, in cadrul caruia am activat atatia ani. Inflexions-Inflexiuni. Mai ales ca unul dintre dialoguri, desfasurat in septembrie 2019, l-a avut ca invitat pe Erik Bordeleau, colaboratorul meu de lunga durata de la SenseLab.
Celelalte coordonate s-au impus de la sine: cafeneaua alternativa Ceramic Cafe de la Cluj era spatiul ideal pentru astfel de dezbateri. Un spatiu iubit de studenti si care scotea universitatea in afara cadrelor ei obisnuite. A fost ideea indelung sustinuta de Adrian Tusa si de Corina Ilea, creatorii Ceramic Cafe, care, atunci cand afluxul publicului la primul eveniment, in aprilie 2019, intitulat Despre distopia lumii de azi, a depasit cu mult asteptarile noastre, iar scaunele s-au dovedit insuficiente, au propus extrem de degajati ca lumea sa se aseze pe jos. Ceea ce s-a si intamplat. Nonsalanta evenimentelor Inflexiuni li se datoreaza  si lor. Tinerii au urmarit discutiile de pe treptele Ceramicului, s-au conectat, unii dintre ei, la transmisia live. Am inteles atunci cat de necesare erau astfel de dezbateri.
Cum am mentionat in introducerea mai multor dialoguri, am invitat de obicei unul dintre cei doi interlocutori la discutie, iar acesta il propunea la randul sau, in functie de subiect, afinitati, ritm, interese intelectuale, pe cel de al doilea. In cateva randuri pasul in doi nu s-a concretizat, formula finala dialogala fiind in egala masura cea mai cautata si cea mai naturala cu putinta.
EBS Radio s-a alaturat rapid acestui proiect, invitandu-ne adesea, pe mine sau pe invitatii mei, sa vorbim despre subiectul respectiv, in ziua evenimentului. Anca Brasfalean a fost mereu o gazda curioasa si provocatoare. Imi amintesc de asemenea figura lui Emanuel Lupascu-Dobos, care a consemnat cu atentie, inteligenta si spirit critic cateva dintre incursiunile noastre inflexionare si le-a publicat pe Bookhub.ro, la sugestia Nonei Rapotan. Ulterior, patru dintre aceste dialoguri au fost publicate in revista Steaua, la sugestia Ruxandrei Cesereanu, transcrise fiind de masteranzi si doctoranzi ai Departamentului de literatura comparata de la Cluj – Constantin Tonu, Maria Barbu, Andreea Stoica si Maria Farima. Acestora li s-a alaturat Ion Pitoiu, pentru transcrierea unuia din dialogurile nepublicate in Steaua. Maria Barbu si Constantin Tonu au preluat ultimele doua dialoguri, desfasurate in conditii mai speciale: cel despre ?tiinta voioasa a avut loc pe platforma Zoom pe data de 27 aprilie 2020, la cinci luni distanta fata de dialogul precedent, al Lumilor secundare, si la mai mult de o luna de la inchiderea pandemica planetara. Iar cel despre Politicile corpului a avut loc in septembrie 2020, pe terasa Ceramic Cafe Bucuresti, de data aceasta cu putina vreme inainte ca terasele, cafenelele, cinemaurile si teatrele sa fie inchise, in toamna anului 2020, datorita cresterii alarmante de cazuri Covid-19, imposibil de stapanit la acel moment, in lipsa vaccinului.
Inflexiunile vor continua, chiar daca au facut o pauza de un an. De aceea cred ca e un bun moment – cel de a consacra un volum acestei prime runde de dezbateri pasionante. Pasionante atat pentru cei care s-au prin in joc, intrucat au fost de multe ori luati pe sus de patosul discutiilor si de neasteptatul reflectiilor care se desfasurau acolo, pe viu. Dar si pentru cei care au participat la ele.
Recitind acum, pentru publicare, intregul volum, mi-am dat seama ca, prinsa fiind in dinamica discutiilor, mi-au scapat multe idei, nuante, dar mai ales corespondente intre dialoguri. Am observat, retrospectiv, ca ideile dintr-un dialog erau preluate si duse mai departe intr-altul. Ca anumite referinte culturale reveneau, in diferite ipostaze: de exemplu, referinta la filmul Touch me not al Adinei Pintilie apare si in dialogul despre Distopia lumii de azi, prin prisma imposibilei, distopicei intimitati, dar si mai tarziu, in Politicile corpului, prin prisma vulnerabilitatii, a expunerii lui. De asemenea, referinte la o carte importanta pentru aceste dezbateri, Light. Paradigms for Scientific and Religious Thinking, despre care am vorbit si la EBS Radio, apare si in dialogul despre spatiu si timp, dar si in cel despre Lumi secundare, intrucat volumul face distinctia dintre experienta, irepetabila, si experiment, care presupune postulate si repetabilitate. Inutil sa vorbim despre Nietzsche si ?tiinta voioasa. Desigur, multe alte referinte s-au strecurat printre randuri; am mentionat acestea pentru a pune in evidenta recurenta, circularitatea, terenul pe care s-au articulat idei surprinzatoare.
Polii culturali implicati in dialoguri au fost diversi, acestia incluzand Editurile ?coala Ardeleana, Humanitas, Polirom, Idea Design & Print, Zeta Books, asociatia Unfold Motion, laboratorul de creatie SenseLab, centrele Phantasma si Ekphrasis. Desigur, si revista Steaua, care a publicat o parte a dialogurilor. ?coala Ardeleana a preluat cu entuziasm ideea conceperii unui volum din toate aceste intersectii ideatice, fapt care va crea cu si­guranta un nou inceput, intrucat oralitatea initiala va conduce inspre conotatii conceptuale novatoare.
Cat priveste participantii la dialoguri, acestia provin, asa cum era initial imaginat, din domenii extrem de diverse: literatura, filozofie, teatru si film, jurnalism, crypto-economie, arte vizuale, fizica. Dialogurile au fost indelung pregatite, atat de mine cat si de participanti, insa, odata puse in scena, ele au avut percutanta si evanescenta dansului nietzschean, mentionat in ultimul dialog.
In privinta cronologiei – ele nu s-au desfasurat exact asa cum sunt prezentate aici. Dintre cele sapte adunate in acest volum, primul dialog a avut loc in aprilie 2019, iar ultimul in septembrie 2020, insa ordinea lor a fost diferita. Le-am grupat aici pe doua mari teme, prima fiind mai degraba mentalitara, sociologica, literara si artistica – Lumea de azi si impasurile ei; iar cea de a doua avand legatura cu stiinta, asa cum poate fi ea, serioasa sau voioasa – ?tiinta si universuri paralele.
Acum, in privinta temelor, ele au depasit cu mult ceea ce explorasem initial si ne-au dus inspre intrebari si reflectii inepuizabile. Mai mult decat atat, au creat o lume fictionala proprie Inflexiunilor, un spatiu al manifestarii care a lasat, indubitabil, urme.
Iata cateva dintre acestea: distopii tari – distopii flotante; constiinta spectrala, care e insusi instrumentul memoriei. Apoi, vorbind despre misterul distopiilor actuale, o cheie a acestuia ar putea fi ciocnirea simbolurilor cu tehnologia. Atata doar ca in aceasta ciocnire, exista in egala masura fictiuni creatoare si fictiuni distrugatoare. Speranta noastra, a unor fiinte aflate la inceput de secol XXI, ar fi ca tehnologia sa fie capabila sa inventeze fictiuni salvatoare, un tip de memorie (emotionala, istorica, justitiara, informationala?) care sa supravietuiasca crizelor actuale.
In ritmul aceleiasi scrutari a lumii noastre si a dependentelor ei, prestanta incontestabila a retelelor sociale a fost decriptata prin prisma nevoii noastre permanente de validare. Putem insa oare controla, guverna aceste dispozitive asupra carora parem sa nu avem nicio putere? Arta, ritualurile spatiului comun, instrumentele prin care identificam zonele in care emerg noile intensitati – sunt posibile forme de suprematie, de noi reguli in lumea infinit virtualizabila.
Periferiile vorbesc despre vami si validare centrifuga, despre „ranchiuna sedentarilor”, contracarata de apartenente multiple, in masura in care acestea sunt posibile.
In sfarsit, Politicile corpului vorbesc despre ceea ce este politic in corp, in dans, in socul corpului gol, despre amorf si expresivitate, despre monstri si despre catharsis si mai ales despre toate formele in care corpul a fost incarcerat si redus in perioada pandemica.
Partea a doua, dedicata diverselor forme de stiinta, a pornit de la postulate, de la punctul zero. Cum arata deci o definitie filozofica a timpului care il numeste pe acesta „asteptare a unui eveniment”; dar a spatiului, conotat drept „experienta a atentiei”?
In aceeasi ordine de idei, Lumile secundare men­tioneaza „irationala” eficacitate a matematicii, „miracolul” faptului ca aceasta e insusi limbajul naturii, ca lumea e ordonata, poate fi descrisa, iar creierul nostru ii poate intelege legile. De aici se pot proiecta multiversuri, qualia, universuri-reziduu, lumi secundare. Precum si o mare tentatie transgresiva: teoria totului.
In sfarsit, ca un arc final, in plina pandemie, ?tiinta voioasa e in egala masura de un „realism crancen, visceral”, dar si de un intens vizionarism estetic. Daca Nietzsche e un profet al viitorului, e aceasta profetie anihilata de promiscuitatea lumii contemporane, perfect ancorata in propriul ei narcisism pandemic? Ireverenta gandirii, absurdismul, stand-up comedy, nebunia suprarealista, dadaismul, rasul nietzschean, hacking-ul filozofic, o gandire de tip viral par a fi cateva trasee de urmat. Iar micile republici imaginare o forma de utopie non-destructiva.
Am insistat asupra acestor catorva termeni, teme si directii in care au deambulat discutiile Inflexiunilor pentru a va deschide apetitul pentru acest volum nelinistitor, viu, critic si intempestiv. Dar care propune, in egala masura, noi concepte. Concepte care se vor inscrie, sper, intr-o autentica logica virala. (Laura T. Ilea)

* * *

Cuprins

Povestea Inflexiunilor

I. Lumea de azi si impasurile ei

     Despre distopia lumii de azi cu Ruxandra Cesereanu si Aurel Codoban

     Dincolo de dependenta de retelele sociale cu Erik Bordeleau si Horea Poenar

     Periferii cu Augustin Cupsa si Adrian Florin Pop

     Politicile corpului cu Elena Vladareanu si Istvan Teglas

II. ?tiinta si universuri paralele

     Spatiu/timp. De la Augustin la Einstein cu Alexander Baumgarten si Zoltan Neda

     Lumi secundare cu Cristian Presura si Corin Braga

     ?tiinta voioasa cu Calin-Andrei Mihailescu si Doru Pop

Biografii

* * *

LAURA T. ILEA este scriitoare si eseista. Preda la Departamentul de Literatura Comparata, Universitatea Babes-Bolyai, este membra in centrele Phantasma, Ekphrasis si Centre d’Etudes Litteraires et Culturelles sur la Planetarite, Universite de Montreal. A publicat doua romane (Cartografia lumii de dincolo, Humanitas, Bucuresti, 2018; Les Femmes occidentales n’ont pas d’honneur, Harmattan, Paris, 2015), un volum de nuvele (Est, Harmattan, Paris, 2008), volume de studii literare printre care Literatura canadiana in infrarosu. Nihilismul feminin (Tracus Arte, Bucuresti, 2015); Litterature et scenarios d’aveuglement – Orhan Pamuk, Ernesto Sabato, Jose Saramago (Honore Champion, Paris, 2013) si un studiu despre filozoful Martin Heidegger (Viata si umbra ei. Intemeierea existentiala a cunoasterii, Idea, Cluj-Napoca, 2007). Volumul de eseuri Politiques du desir. Pour une condition relationnelle a aparut in august 2021 la Mimesis Edizioni, in colectia Speculum civitatis.

RUXANDRA CESEREANU este poeta, prozatoare, eseista. Profesor la Departamentul de Literatura Comparata a Facultatii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, in cadrul caruia a coordonat ateliere si tabere de scriere creatoare in poezie, proza, scenariu de film (2002-2019). A publicat 9 carti de poezie, cea mai recenta fiind Scrisoare catre un prieten si inapoi catre tara (2018). A publicat, de asemenea, 7 carti de proza scurta si romane, cea mai recenta fiind romanul-fresca Un singur cer deasupra lor (2013, 2015). A scris carti experimentale de poezie alaturi de Andrei Codrescu (Sub­marinul iertat, 2007, 2017) si Marius Conkan (?inutul Celalalt, 2011). Cartile ei de poezie si proza au fost traduse in engleza, italiana, maghiara, franceza, bulgara. A publicat 8 carti de eseu, ultima dintre ele fiind Fugarii. Evadari din inchisori si lagare in secolul XX (2016). A coordonat zece volume colective de eseuri, cel mai recent fiind Herta Muller – un puzzle (2019).

AUREL CODOBAN este interesat de semiologie, hermeneutica (dorinta, alteritate si iubire) si filozofia religiilor (modele ontologice, raul si gnoza postmoderna). ?ine cursuri si conduce doctorate la Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” si Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca. A publicat, intre altele: Repere si prefigurari; Structura semiologica a structuralismului; Filosofia ca gen literar; Introducere in filozofie, Sacru si ontofanie. Pentru o noua filozofie a religiilor; Semn si interpretare. O introducere postmoderna in semiologie si hermeneutica; Amurgul iubirii. De la iubirea pasiune la comunicarea corporala; Imperiul Comunicarii; Corp, imagine si relationare; Jurnalul Amurgului iubirii. 

ERIK BORDELEAU este filozof, scriitor si teoretician media. De curand a inceput sa lucreze ca cercetator, in cinema si filozofie, la Universitatea NOVA din Lisabona, si este cercetator afiliat la Art, Business and Culture Center al Stockholm School of Economics. A publicat si coeditat mai multe carti si articole in diferite limbi, la intersectia dintre filozofia po­litica, arta contemporana, world cinema, culture blockchain, finante si teorii media. Traducerea in germana a cartii sale, Das Commons des Komunismus. Eine Kartographie, a fost publicata anul acesta la Buchner Verlag (2021). In colaborare cu Saloranta & De Vylder, dezvolta The Sphere, o infra­structura web 3.0 dedicata procesului de autoorganizare in artele performative.

HOREA POENAR este autorul unui roman publicat in 2018, Locuri blinde pentru Aura. E de asemenea autorul unei monografii despre poetul Cristian Popescu (Cristian Popescu – filmat de ingeri, 2001) si a trei volume de studii teoretice (O plimbare de dimineata pe strada Servandoni, 2003; Semnul celor patru. O teorie a interpretarii, 2008; Teoria pestelui-fantoma. Zece studii si sapte scurtmetraje despre teorie, 2016). Director al revistei Echinox intre 2001 si 2009, timp in care a revitalizat-o si a publicat doua editii ale lucrarii fundamentale Dictionar Echinox (in 2004 si in 2008), este conferentiar universitar la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (unde in prezent este director al unitatilor UBB pe dimensiunea socio-culturala), iar din 2008 este moderator TVR in cadrul mai multor emisiuni culturale.

AUGUSTIN CUP?A a studiat medicina si s-a specializat ca psihiatru, practicand pentru cativa ani in Bucuresti si Paris. A debutat in 2006 cu romanul Perforatorii, apoi a publicat doua volume de proza scurta, Profesorul Bumb si Macii suedezi (2011) si Marile bucurii si marile tristeti (2013), care a fost tradus in limba sarba (Velike radosti i velike tuge) si reeditat la editura Humanitas in 2021. Ca scenarist a colaborat la adaptarea serialului „In Deriva” (produs de HBO Romania 2011, 2012) si la scurtmetrajele Ceata (2018) si Fructe necoapte (2019). Romanul Asa sa creasca iarba pe noi (2017) a fost nominalizat la premiul PEN Romania, premiul Clubul de Lectura Nepotu’ lui Thoreau si finalist EU Prize for Literature.

ADRIAN FLORIN POP a urmat studii de licenta si master in pictura, absolvind Facultatea de Arte si Design UVT din Timisoara. Activitatea sa artistica include participari la numeroase expozitii de grup, realizarea expozitiilor personale Temporary Art, la Galeria Subterana, Casa Artelor, Timisoara, 2017, si Co(ll)eziune urbana, organizata la Muzeul Revolutiei, Timisoara, 2018. Proiectele sale artistice, expri­mate in genuri diverse – pictura, instalatie, asamblaj, cu trasaturi neo-expresioniste si neorealiste ironice, cu subtile note subversive –, iau de multe ori forma interactiva a unor practici sociale ce implica anumite categorii limitrofe.

ELENA VLADAREANU este scriitoare si jurnalista, traieste si lucreaza in Bucuresti. A debutat cu poezie in 2001-2002; de atunci, a publicat mai multe volume de versuri, printre care spatiu privat. a handbook (Cartea Romaneasca, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Munca. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (Nemira, 2019). Texte de diferite genuri – poezie, proza, dramaturgie – i-au aparut in mai multe antologii, in Romania si in strainatate. Cel mai recent volum publicat este August (Editura Nemira, 2021), proza scurta.

ISTVAN TEGLAS a fost actor angajat al Teatrului Odeon, iar momentan este angajat la Teatrul National din Bucuresti, unde joaca in douasprezece spectacole. In calitate de colaborator poate fi vazut in spectacolele de la Arcub, Apollo111, Linotip, Muzeul de Arta Recenta, Point ArtHub, Teatrelli, Unteatru. A participat la mai multe proiecte de dans contemporan si performance. In afara tarii, a colaborat in realizarea a doua spectacole, Page Out of Order Not a Romanian Cinema la New York si Travellers la Zurich in Elvetia. Joaca in ultimele filme ale lui Cristi Puiu (Malmkrog, premiu de regie la Berlinale in sectiunea Encounters) si Corneliu Porumboiu (La Gomera, in selectia oficiala a Festivalului de la Cannes). La acesta din urma a luat premiul pentru cel mai bun actor intr-un rol secundar, la Gala Gopo 2020.

ALEXANDER BAUMGARTEN este profesor de istoria filozofiei medievale la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. A publicat editii, traduceri comentate si exegeze ale unor autori precum Aristotel (din opera caruia a tradus Politica, Despre suflet si Fizica), Plotin, Augustin, Grigore cel Mare, Anselm, Gerard din Cenad, Bernard din Clairvaux, Toma din Aquino, Godescalc din Nepomuk si altii. Coordoneaza, la Editura Polirom, colectia „Biblioteca medievala”, in care au aparut din 2003 pana in prezent 45 de volume bilingve ale operelor unor autori medievali din traditia latina, greaca, araba sau franceza veche. Volumele sale de studii si eseuri contin reflectii asupra filozofiei antice si medievale, dar si asupra receptarii acestora in cultura romana: Principiul cerului (Dacia, 2001; editia a II-a: Humanitas, 2008); Sfantul Anselm si conceptul ierarhiei (Polirom, 2003); ?apte idei inrauritoare ale lui Aristotel (Humanitas, 2012); Vanatorul cu o singura sageata (Ratio et revelatio, 2013); Restul ca problema a filosofiei (Polirom, 2021, in curs de aparitie).

ZOLTAN NEDA este profesor de Fizica Teoretica la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. A avut mai multe stagii de cercetare in Franta, Ungaria, Italia, SUA, Taiwan, Norvegia si Portugalia. Interesele lui de cercetare se indreapta in directia fizicii statistice si computationale. A publicat peste 110 articole cotate in Web of Science, multe dintre acestea obtinand importanti indicatori scientiometrici, fiind larg popularizate in media. A condus cu succes peste 20 de doctorate in fizica teoretica, studentii lui obtinand posturi academice si de cercetare la universitati si institute de cercetare renumite din tara si din strainatate. Este interesat de filozofia stiintei si de fundamentarea unei fizici riguroase, bazate pe postulate si axiome de gandire clare. A fost ales membru extern al Academiei de ?tiinte din Ungaria, a activat ca presedinte al Filialei din Transilvania si momentan este directorul Consiliului pentru studiile universitare de doctorat, Universitatea Babes-Bolyai. A infiintat si conduce in prezent Asociatia EmpirX pentru promovarea stiintelor in randul publicului larg. 

CRISTIAN PRESURA s-a nascut in 1971 la Voineasa si a urmat studiile facultatilor de electrotehnica si fizica. A lucrat la Institutul de Fizica Atomica, unde s-a ocupat de instalatii electrice si a studiat proprietatile laserilor cu medii active solide. In 2002 a obtinut doctoratul in fizica la Universitatea Groningen, Olanda, unde a caracterizat proprietatile optice ale sistemelor corelate de electroni. Rezultatele sale s-au concretizat in lucrari publicate in reviste de specialitate: Physical Review B, Physical Review Letters si Science. In prezent este cercetator la compania Philips, Olanda. S-a specializat in domeniul senzorilor medicali. Impreuna cu echipa sa, a inventat si introdus pe piata primul ceas capabil sa masoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. A publicat mai multe zeci de lucrari si brevete de inventie. Cristian Presura are o activitate intensa de popularizare a stiintei in limba romana, scriind articole pentru ziare, reviste si televiziune. Este autorul cartilor Fizica povestita (Humanitas, 2014), O calatorie prin univers (Humanitas, 2019) si Care e diferenta dintre un copil si un laptop? (Humanitas, 2020). A coordonat lucrarea Istoria fizicii din Romania, un proiect al Academiei Romane. Poate fi urmarit saptamanal cu un nou video pe canalul de youtube „ Cristian Presura”.

CORIN BRAGA este profesor de literatura comparata la Facultatea de Litere si prorector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. Este directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului, directorul Caietelor Echinox, coordonator al colectiei Mundus Imaginalis la Editura Dacia si al colectiei Phantasma la Editura Tracus Arte. Membru corespondent al Academiei de ?tiinte din Buenos Aires, Argentina, membru al Academia Europeae, Londra, vicepresedinte al CRI2i (Centre de Recherches Internationales sur l’imaginaire). A publicat volume de studii si eseuri critice, printre care: Nichita Stanescu – Orizontul imaginar, Imago, 1993, Dacia, 2002, Tracus Arte, 2013; Lucian Blaga – Geneza lumilor imaginare, Institutul European, 1998, Tracus Arte, 2013; Le Paradis interdit au Moyen Age. 1. La quete manquee de l’Eden oriental, Paris, L’Harmattan, 2004; De la arhetip la anarhetip, Polirom, 2006; Concepte si metode in cercetarea imaginarului (coord.), Polirom, 2007; Du paradis perdu a l’antiutopie aux XVI^e-XVII^e siecles, Paris, Classiques Garnier, 2010; Les antiutopies classiques, Paris, Classiques Garnier, 2012; Pour une morphologie du genre utopique, Paris, Classiques Garnier, 2018; Archetypologie postmoderne, Paris, Honore Champion, 2019. A coordonat Enciclopedia imaginariilor din Romania, 5 volume, Polirom, 2020. A publicat de asemenea o serie de romane onirice: Noctambulii, roman, Dacia, 1992, 2012; Luiza Textoris, roman, Polirom, 2012; Acedia. Jurnal de vise, Polirom, 2014.

CALIN-ANDREI MIHAILESCU (Ph.D, Toronto, 1992) este scriitor si profesor de literatura comparata si filozofie. Dintre cartile publicate in anii 2010 fac parte Happy New Fear! (Bucuresti, 2011), Foarta-n fata (coord., Timisoara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014), Rereading Faces. Festschrift Matei Calinescu (coord., Bloomington, 2016), Ion Stratan, La umbra Greciei in floare (coord., Bucuresti, 2017), Policing Literary Theory (coord., Leiden, 2018), AFKA (Bucuresti, 2018), antologiile lui Ion Stratan Criminalii si crinii (coord., Bucuresti, 2018) si Urechea vorbitoare (coord., Bucuresti , 2019), De-a lungul, latul si-n inaltul lumilor lui D.R. Popa (coord., Bucuresti, 2019) si a doua editie a ?arii europsite (Bucuresti, 2020). In lucru: citeva volume de poezie in romana, engleza si franceza, Un mundo astrocentrico (eseuri; in spaniola), Bephoria (proza; in engleza) si tetralogia Erosophy (in engleza). A predat, conferentiat si publicat, in engleza, franceza, romana si spaniola, pe diverse teme de literatura comparata, filozofie, teorie critica si literara, estetica, hispanistica, literaturi nationale, semiotica, istoria artei, istoria religiilor si gandire socio-politica. Rubrica sa („Altele-s artele”) apare lunar in Orizont.

DORU POP este profesor la Facultatea de Teatru si Film, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (1994). In 2002 a obtinut diploma de master in jurnalism si comunicare la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, iar in 2003 doctoratul in istoria filozofiei, cu o teza despre filozofia culturii vizuale, la Universitatea Babes-Bolyai. A fost bursier Fulbright si Ron Brown (1995-1996, 2000-2002) si a predat cursuri despre filmul romanesc la Bard College, New York (2012) si cinemaul european la Columbus University, Georgia (2017). A publicat mai multe volume de studii si eseuri, a colaborat la volume colective nationale si internationale, a scris comentarii politice, cronica literara si cinematografica. In limba engleza a publicat volumele Romanian New Wave Cinema. An Introduction (McFarland, 2014) si The Age of Promiscuity. Narrative and Mythological Meme Mutations in Contemporary Cinema and Popular Culture (Lexington, 2018). In curs de aparitie la editura Bloomsbury volumul Romanian Cinema: Thinking Outside the Screen (2021).