„Gandul ca as fi putut-o sugruma pe sora mea mai mica, adormita in patul de sub mine si pe care o iubeam mai mult decat orice altceva pe lume. Nu o nebunie salbatica, ci una aproape in joaca. O sugestie lenesa, somnoroasa, malitioasa, care parea sa astepte acolo de multa vreme.” Acolo, adica in pivnita intunecoasa a fiintei.
Ganduri cetoase, impulsuri obscure, vinovatii fara vina, acuzatii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimtite ca reactie fireasca. Benign demonism infantil...