In noaptea echinoctiului de primavara, in Insula Mica, a cailor si a porcilor salbatici, o intindere de grinduri, lacuri, iezere si privaluri cuprinzand paisprezece mii de hectare, tot ce-a mai ramas viu si neverosimil de frumos din marea Balta a Brailei, timpul isi pierde realitatea, devine Netrecere, ore intregi sta neclintit, indeplinind parca o porunca: inceteaza sa mai fii, asteapta, tine-ti respiratia, ramai tacut, cuminte si in necurgere. In noaptea verde, noapte de jasp, noaptea epifanii...