„Al. Th. Ionescu era in primul rand un om care te obliga sa gandesti.Aceasta, pentru ca el insusi gandea, cauta, nu avea solutiile pregatite dinainte. Conversatiile cu el erau o continua provocare in care punea tot: farmec personal, ironie, umor si, bineinteles, o uriasa inteligenta ce-si permitea uneori luxul unor sofisme, tocmai din dorinta de a se darui. Ca interlocutor te simteai provocat sa-i raspunzi pe masura asa ca, in cazul meu cel putin, discutiile cu el se prelungeau mult dupa c...