Romane captivante

Asa cum sunt constituite, romanele pot sa ne dea o imagine despre masura in care fictiunea ii este interzisa prozatorului Lovinescu, care in schimb se regaseste pe sine in paginile din Bizu, mai apropiate ca ton de memorialistica. Aparute in anii '30, toate romanele ciclului propun apoi intr-o varianta mai putin reusita o preocupare catre romanul citadin care se facuse simtita prin scrisul unor Camil Pelrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihaescu, Anton Holban, Mircea Eliade etc. Si care in ...

Sunt frant de oboseala, maine dimineata trebuie sa fiu cel mai tarziu la ora 8 la masa de scris, dar nu pot sa nu insemn chiar acum uluitoarea confesiune pe care mi-a facut-o Maryse. Incerc sa transcriu exact: — Nu stii cat am suferit pentru d-ta. Voiam sa ma culc neaparat cu d-ta. Ma obsedai. O saptamana a fost un adevarat chin — dar stii? chiar fizic. Tii minte cand am venit sa te iau de la Rampa si am plecat impreuna in masina? In ziua aceea eram decisa sa-ti vorbesc deschis, fii...

Demetrius a inceput scoala la Bucuresti, unde a fost inmatriculat cu numele de familie Dumitrescu. Starea materiala precara a parintilor l-a impiedicat sa urmeze mai mult de patru clase primare si l-a silit sa practice felurite indeletniciri: ajutor de librar, muncitor la o tesatorie, la o fabrica de zahar, corector de ziar, invatator suplinitor, administrator de mosie, functionar la Ministerul Domeniilor. Casatorit cu Antigona Rabinovici, a avut o fiica, Lucia Demetrius, scriitoare.Demetrius a ...

Curtea parintelui meu, ca toate casele mari boieresti de la mijlocul veacului trecut, era plina de tigani si de tigance, desrobiti de abie la 1855 si care din mosi si stramosi fusese robi sau ai neamului nostru sau ai celorlalte neamuri ce alcatuiau marea boierime moldoveneasca. Unii dintr-insii, foarte batrani, erau inzastrati cu un uimitor dar de a povesti. Li placea sa spuie intamplarile vazute de ei cu ochii sau auzite de la parinti si de la bunici.Minunatele lor cuvantari facura adesa, in l...

Curtea parintelui meu, ca toate casele mari boieresti de la mijlocul veacului trecut, era plina de tigani si de tigance, desrobiti de abie la 1855 si care din mosi si stramosi fusese robi sau ai neamului nostru sau ai celorlalte neamuri ce alcatuiau marea boierime moldoveneasca. Unii dintr-insii, foarte batrani, erau inzastrati cu un uimitor dar de a povesti. Li placea sa spuie intamplarile vazute de ei cu ochii sau auzite de la parinti si de la bunici.Minunatele lor cuvantari facura adesa, in l...

Cunoscut mai ales ca autor al unor nuvele ce definesc tipologii din literatura romana - Hagi Tudose, reprezentat ilustru al zgarceniei avare; Domnul Vucea, pedagogul satrap al scolii de moda veche; Sultanica, victima fragila a viciului si decaderii morale a scoietatii - si mai mult prin trilogia istorica, al carei cap de serie, Apus de soare, impune in constiinte idealul inaltului patriotism, Delavrancea isi afla locul de neclintit intre marii clasici ai literaturii romane - cum se formeaza, de ...

Am gasit in „Chemarea lui Kalangu”, cu placuta surprindere, un condei bine definit si o literatura exotica si fictionala, dar bine documentata, acolo unde este cazul. Bun zamislitor de personaje si de imagini plastice, Mihai Preda ne propune trei nuvele cu spirit pozitiv, transpunandu-ne, pe rand, in Congo, in timpul rascoalelor bastinasilor africani impotriva tiranului rege belgian Leopold al II-lea, in mai cruda scriere „Chemarea lui Kalangu”, in China, sub semnul Dinas...

„Toata Dobrogea, de la Dunarea cea tulbure si pana la marea cea vesnic framantata, de la delta salbatica si pana la stancile de calcar ale Caliacrei, mirosea a soare si a piatra, a ciulini si a maracini, a salcami, a var, si a balegar. Si tot Dobrogea mai mirosea a mal gras si a balti statute, a papuris umed si a peste sarat, a ierburi putrede si a oi mitoase. A gainat de pasari migratoare si a gunoi de mistret. Hergheliile de cai se araneau cu iarba aspra si ghimpoasa. In tineretea mea...

Modernitate, asadar, sau traditionalism? Si una, si alta. Ori, mai bine zis, o valoroasa sinteza intre doua feluri de mentalitati, infaptuita insa, in ultima analiza, tot pe taramul modernitatii. De altfel, insasi „modernitatea” s-a aflat mereu in miscare si nu poare fi identificata (vorbind de proza literara) cu un ansamblu de tehnici si viziuni cristalizat intr-un moment istoric dar. Modernitatea literara a „evoluat” ea insasi, redescoperind si revalorizand miticul si...

In Craisorul el infatiseaza tot o miscare taraneasca, a lui Horia, cu sentimentul ca se va obisnui astfel sa manuiasca cu mai multa siguranta o masa umana rascolita de framantari ancestrale si de un duh al justitiei sociale ce vine din cea mai departata istorie. Cine ar vedea in aceste preparative o anume pedanterie (s-ar putea crede, ardeleneasca) se-nsala, cand nu era decat presentimentul creatiei capitale si spaima sfanta ce o starneste ea in constiinta artistilor autentici. Liviu Rebreanu ...

Mai mult decat dragostea este un roman care se axeaza pe evocarea evenimentelor din august 1944, dar centrul de greutate al naratiunii nu se afla in reconstituirea epocii, ci in realizarea personajului principal, cel care focalizeaza atentia romancierului. Academia Romana: Dictionarul General al Literaturii Romane, Ed. a II-a, coordonator general, acad. Eugen Simion Actiunea se petrece in perioada celui de-al doilea razboi mondial, intre 22 martie si 25 august 1944. Evenimentele care se pr...

Daca spatiul unei cronici ar permite, as putea cita nenumarate scene si observatii de o remarcabila acuitate. Dar nu numai atat. Protagonistii nu sunt niste activisti sau politicieni obisnuiti, ei sunt oameni ce se definesc printr-o conceptie despre univers. Asadar, sunt intelectuali. Traiesc in idei ca altii in afectivitate. Roman al omului politic ca intelectual: iata noutatea Pumnului si palmei. Cazul invers, al intelectualului ca om politic, e mai frecvent, de la Camil Petrescu la Nicolae Br...

Aparut spre capatul unei experienta dezastruoase prin care a trecut si literatura romana, „Pumnul si palma" nu „reabiliteaza" muntele de cenusa al realismului socialist, ci, alaturi de altele viabile si rezistente, restituie cu forta si curaj legitimitatea devenita indoielnica a romanului politic, scotandu-l din dogmatismul ucigator al „cuptorului" prin care atatia am trecut. Marele absent de la acest prelung colocviu de cabinet despre cum e bine sa traim este chiar omul comun...

Atitudinea ostila fata de ceilalti si agresivitatea metodelor prin care dorea sa se impuna i-au atras „o posteritate nefasta, fiind invinuit, la doua decenii de la disparitie, pana si de pacate pe care nu le-a comis – aruncandu-se de exemplu, prin ricoseu, acuzatia de plagiat asupra tuturor marilor sale carti”. La dubla acuza de plagiat pentru Principele si Incognito, o serie de voci critice aruncau in zona indoielii si un roman intangibil pana atunci, Groapa. Un astfel de arti...

V. Demetrius (Vasile Demetrius) s-a nascut la 1 noiembrie 1878 in Scheii Brasovului, dintr-o familie de oameni muncitori: tatal sau era sobar. Pana la varsta de sase ani, este ingrijit de bunica dinspre mama in orasul de la poalele Tampei, pentru ca apoi sa fie adus si crescut de parintii lui buni: – Dumitru Ogea si Elisabeta Bratu- Stinghe – intr-o mahala a Bucurestiului. Numele de Demetrius i-a fost dat de catre Gala Galaction. La 31 octombrie 1899, Gala Galaction scrie urmatoareAn...

Recitit aseara, spre marea mea surpriza, dupa 6-7 ani, Orasul cu salcami. Aveam la mine intamplator cateva caiete ale elevilor mei din clasa V-a, cu rezumate de lecturi lunare. Intre ele, un foarte inteligent rezumat al Orasului cu salcami, plin de observatii ingenioase asupra raporturilor posibile cu celelalte carti ale mele. Arn citit rezumatul amuzat si, pe urma, intr-o doara, am luat cartea din biblioteca, cu gandul sa o rasfoiesc. Pe urma n-am mai putut s-o las din mana. Aveam oroare de ea....

Acum, la sfarsitul acestei carti bogate – a carei tiparire a insemnat una din cele mai neasteptate bucurii din cate mi-a daruit tineretea – imi este foarte greu sa scriu asa cum se cuvine despre gandirea si fapta invatatorului meu, profesorul Nae Ionescu, despre interventia sa hotaratoare in cultura si viata civila a Romaniei de dupa razboiu. Nadajduiesc s'o fac intr'o zi – cat de curand – si pe indelete. Prezenta lui Nae Ionescu a fost, si continua sa fie, atat de coples...

J. B. Severac: „…Cateva pagini ne fac sa gandim la primele carti ale lui Gorki, la acele povestiri unde misuna «drojdia societatii» si care sunt poate tot ceea ce-i mai bun in opera marelui scriitor. Totusi, trebuie retinut ca Panait Istrati, are pentru personajele sale o tandreta pe care Gorki n-a avut-o niciodata. Poeticul din povestirile lui Gorki se datoreste cadrului natural si nicidecum vagabonzilor zugraviti de el si despre care acest autor a spus – in mai ...

CORINA: Nu incerca sa protestezi. Dumitale iti sta bine cand esti sincer. Haide, putin curaj, ce Dumnezeu! Suntem barbati. Ai stricat telefonul si aparatul de radio. Nu-ti fac niciun repros. Poate ca asta intra in programul dumitale de fericire. Nici nu intreb de ce l-ai stricat...STEFAN (un moment ezita, parca ar voi sa nege, parca ar voisa reziste. In cele din urma cedeaza): Ma irita. Firul asta aveam impresia ca ma leaga de tot ce am lasat in urma. Ma impiedica sa uit. Prin el putea sa navale...

DIRECTORUL: Ba, din intamplare, azi am citit. De la cap la altul. (Ia de pe masa lui Voicu un numar din Desteptarea si il tine in mana, privindu-l.) Opt pagini de prostii si vechituri.BUCSAN: Iar intre aceste prostii si vechituri, bine camuflat, un mare santaj.DIRECTORUL (rade): Cum exagerezi, coane Griguta! Un mare santaj! Cel mult cateva mici gainarii. Imi cunosc gazeta si imi cunosc oamenii. Nu e nici unul intre ei capabil de un mare santaj.BUCSAN: Dar dumneata esti capabil!DIRECTORUL: Da, ca...