Descriere - Am scris o carte despre noi

Cea mai noua si mai emotionanta poveste a uneia dintre cele mai iubite autoare din Romania, Irina Binder

– Am scris o carte despre noi

O poveste emotionanta si induiosatoare, desprinsa din realitatea fiecaruia dintre noi, cu personaje recognoscibile si palpabile, care imbina nuantele iubirii si ale prieteniei, cu pierderea, suferinta si tradarea, dar nu fara a oferi cel putin o lectie de viata si o doza de optimism cu care sa infrunti mai usor problemele, demonii interiori sau prietenii falsi.

O poveste cu si despre oameni. Despre tradare si despre puterea de a o lua de la capat. Despre boala si despre puterea de a te vindeca. Despre iubire si curajul de a simti din nou.

Recenzii la carti anterioare

„Am ras, am plans, am sperat, am suferit, toate in cateva ore cat am citit cartea. Sincera sa fiu, nici nu stiu exact ce as putea spune pentru a putea reda exact ce am simtit in acest timp. Am trait cu personajele fiecare secunda... si nu gasesc alte cuvinte decat – multumesc – pentru sentimentele traite.” – Ioana

„Nu sunt genul de persoana innebunita dupa carti, de obicei nu rezist mai mult de 15 pagini, dar de ieri pana azi am devorat cartea. Pur si simplu m-a surprins. E o poveste uimitoare de viata, din care oricine are de invatat. Mie una, mi-a atins sufletul si imi doresc ca toata lumea sa descopere si sa traiasca scrierile tale.” – Raluca M

„Minunat... Atunci cand am citit, mi-am imaginat totul, parca faceam parte din poveste, parca luasem parte la toate evenimentele. Mi-au dat si lacrimile la un moment dat, lucru care nu mi se intampla foarte des. Pur si simplu minunat tot ce scrie fata asta!” – Andreea H

„O sa revin la cartile Irinei ori de cat ori o sa am nevoie de o vorba calda, niste idei sau sfaturi bune. Cand e neliniste in suflet, tare bine alina!” – Aurelia

„Am citit toate cartile Irinei. Sunt atat de sensibile, de frumoase si atat de pline de lectii de viata, incat nu am cuvinte sa-i multumesc ca exista si ca ne ofera din preaplinul ei.” – Irina S

„O ador ca autoare. Ador cartile ei! Le-am citit pe toate cu sufletul la gura, cu lacrimi siroind pe obraji, cu emotii si zambete la anumite pasaje. Am trait cartile pana la ultima pagina si m-am intristat cand le-am terminat. Imi vin in minte mereu fragmente din cartile Irinei, chiar iti raman intiparite in suflet trairile ei si nu ai cum sa nu te indragostesti de ceea ce scrie.” – Maria R.

Fragment din carte

Dragostea intregeste un om, i-a raspuns prompt el. Nu stiu la ce miracol speri tu, nu stiu ce astepti, nu stiu ce planuri ai si nu am idee de ce amani sa te lasi iubita si sa iubesti. Dar, prietena scumpa inimii mele, ar trebui sa stii ca nimic nu te poate completa si nu te poate face mai puternica si mai fericita decat dragostea cuiva, decat iubirea si grija cu care te poate sprijini un alt suflet. Pentru ca noi, oamenii, asta facem – sau cel putin asta ar trebui sa facem – ne sprijinim unii pe altii. Dar se pare ca tu ai o ordine a ta, una de neinteles pentru mine, recunosc.

Fiindca nu i-am inteles niciodata pe oamenii care amana sa fie, pur si simplu. Care amana sa se bucure de propria fiinta si sa-si traiasca viata exact asa cum este in fiecare moment al ei, sa lase lucrurile sa se intample asa cum vin, fara a aspira la perfectiune, la lucruri ideale, greu de implinit, uneori imposibil de gasit oriunde ai cauta. Care uita cat de importanta este fiecare clipa pe care o traiesc si care cred ca doar atunci cand isi vor atinge anumite obiective vor fi reusit sa demonstreze, lor si celorlalti, ca sunt suficient de buni si ca abia atunci vor merita sa se bucure de viata si de tot ceea ce vine la pachet odata cu ea, oameni minunati altfel, dar care considera ca au nevoie de aceste victorii personale ca sa fie apreciati si iubiti.

Si uite asa trece viata pe langa cei care amana sa traiasca pana atunci cand vor ajunge sa aiba greutatea „ideala”, pana atunci cand isi vor renova locuinta, pana ce-si vor schimba masina cu una mai grozava, pana ce, cred ei, vor fi mai frumosi, mai bogati, mai buni si mai cine stie cum pentru a fi acceptati de ceilalti. Uitand ca, si daca am fi perfecti, tot nu am putea multumi pe toata lumea. Si mai ales uitand ca tot ceea ce are un om mai frumos si mai valoros se afla in inima sa. Ca noi, oamenii, in adancul inimii noastre nu ne dorim si nu cautam forme, noi iubim suflete.