„‒ Razi, tu Culaie,razi! ii zise foarte serios Mateius. Da’ eu, iaca, ma uit cateodata noaptea la stele si mi se face frica.
Ma gandesc mereu la cat de marunti si neinsemnati suntem noi aici, pe bucatica asta mica de pamant, in comparatie cu maretia cerului. Aici, in lumea asta smintita, undeva sub cer, am avea loc cu totii si am putea trai foarte fericiti, daca nu ne-am dusmani si nu ne-am inghionti unul pe altul fara nici o noima, de parca n-am fi frati care ne rugam la acelasi ...
