Carti in categoria Proza diversa

Romanul se construieste, in fapt, pe destinul lui Sasa Ilici Ostafiev, pornit pe urmele cainelui sau disparut, adevaratul si singurul prieten, despre care afla ca a fost sfasiat de un urs, bolnav, cazut in abis, pe un monolog introspectiv continuu privind singuratatea, libertatea, suferinta, nefiinta, la care se asociaza proiectia alegorica a zborului de cocori.Taramul inocentilor este mentinut intr-un registru al prozei poematice, constituit pe descrierea epica propriu-zisa a unei realitati pos...

Ceva din spiritul heraclitean al lui Dostoievski, asa cum l-a vazut Berdiaev, transpare si in proza lui Dumitru Manolache, cum transpare, de altfel, si dorinta de salvare ontologica, devenita crez. Multiple personaje dostoievskiene se infiltreaza in pielea personajelor lui Dumitru Manolache. Procesul de purificare interioara, de intelegere a raului si de redare a lui in intreaga paleta de fatete grotesti are o miza personala si ontologica si la prozatorul nostru, asemenea procesului similar din ...

SIMPLIFICARE GENERALALuna-si scutura furioasapletele carunteca o lady Macbeth sacaita de constiinta anxioasaa molaului partener la crima.Pe sus se pune din nou la cale ceva,in sali inghetateabia atinse de lumina sfesnicelor cu seu.De jur imprejur s-au ridicat tepi inalti de otelSi, in varfuri, balize rosu-violet –insangerate capete de extraterestri.Ce puncteaza focurilesangelui neomenesc?Se rostogolesc valuri de ceata stacojiepeste pavilionul psihiatricunde am o fereastra liberaca sa spion...

Mi-as dori ca ele sa fie luate de cei ce le vor citi drept niste basme altcumva, care sa-i trimita printr-un tunel al timpului in copilarie, acolo unde pitbullii existentei isi vor fi uitat pornirile sangeroase, devenind doar catelusi cu limbi trandafirii gata sa se gudure pe langa ei, implinind pilda vietilor Sfintilor Trofim si Dorimedont, a armoniei intru divinul mereu clamat in graiul dominator al ipocriziei atotstapanitoare. Ca multe din prozele care constituie carnea volumului de fata au f...

Liliecii sabatului si “comedia pedagogica” :Paul Sarbu are o memorie si un Dumnezeu. Adica are temeiul celui ce vaneaza o carte mare.Conformitatea cu viata vine de la memorie, simbolizarea vine de la Dumnezeu.Un roman care incepe cu un cataclism si se termina cu o manastire. Intrezarim aici si un sens soteriologic, care sporeste valoarea cartii.” Vasile ANDRU E o parodie a dascalilor, o vasta si inepuizabila radiografie in cheie pamfletara sau un roman satiric despre intelect...

Eretici prin intensitatea credintei, prin habotnicie, prin dramatismul spectacular al credintei infiltrati de eresuri pagane si din conceptii magice capatate din lupta cu natura si din „pedepsele” primite de la Marele Fluviu si capricioasa Delta. Paul Sarbu realizeaza cu mijloace scriitoricesti o adevarata perspectiva etnografica, psihologica si antropologica asupra acestor comunitati tragice. Aureliu GOCI Dupa primele pagini, ne-am gandit la un Macondo autohton, un teritoriu limit...

…Poetul scrie cu o invidiabila acuratete, cu dezinvoltura celui stapan pe uneltele sale…Tentat de discursul limpede si fluent al versului clasic si deopotriva de imagismul indraznet al celui modern, Dan Rotaru ni se releva ca un cantaret de pura spita elegiaca, avand un puternic sentiment al timpului, al actiunii lui distructive. VICTOR FELEA

.. Interesanta mi se pare la Dan Rotaru violenta de adolescent care invata sa cunoasca lumea. (…) Poetul isi sistematizeaza obsesia de cuceritor al universului sensibil. Metaforele sunt adesea memorabile… NICOLAE MANOLESCU

Florea Burtan traieste prin si pentru poezie. Apropierea lui de proza vine tot din nevoia de poezie. Poezia lumii in care a vazut lumina zilei, vazand, mai apoi, in anii prea repede trecatori ai copilariei, intamplari si oameni ce s-au mutat, odata cu curgerea timpului, din viata reala in memoria inimii sale. Singurul loc in care au ramas vii, fiindca, altfel, s-au dus de pe lumea aceasta, intamplarile, in negura uitarii, oamenii, pe Dealul Lacrimilor.Povestirile din cartea de fata sunt marturii...

Fiecare sat cu vesnicia lui!Vesnicia din satul meu era de mult nascuta cand am aparut eu pe lume. Mi-ar fi placut sa fiu de aceeasi varsta cu ea, sa ne jucam impreuna, dar n-avusesera nici macar bunicii mei norocul acesta si, din cate stiam, nici bunicii lor.Nu-i dadeai insa varsta pe care o avea. Parea sa ramana mereu tanara. Vesnicia nu imbatranea deloc, spre deosebire de oameni, care faceau asta tot timpul.Chiar din cauza timpului li se intampla sa imbatraneasca. Mai bine zis, a faptului ca e...

...In proza, Topirceanu ramane un memorialist, de mare clasa in Pirin-Planina, un evocator al plaiurilor copilariei: al expeditiilor cinegetice. Povestirile vanatoresti, pigmentate cu umorul specific (Amintire, Intr-o dimineata de primavara, O goana la Cucuteni), ca sa nu mai vorbim de Insemnarile de la Turtucaia si din captivitate, sunt mai intai documente umane, care acuza autenticitatea reportajului. Scriitorul prefera sa realizeze faptul de viata trait, la care a participat el insusi. De ai...

Talentul lui Mihail Sebastian este de a sensibiliza teatrul din epoca lui si de a-l face accesibil marelui public (tinta oricarui dramaturg autentic) printr-o infuzie, nu de concepte, ci de reverie, sentimentalitate romantica intr-un moment in care romantismul devenise desuet. Intr-un cuvant, a sensibilizat discursul dramatic obligandu-l sa-si asume reveriile, melancoliile si lirismul individului care cauta fericirea si de cele mai multe ori n-o afla. EUGEN SIMION

— Eu zic, parinte staret, ca e mai sanatos pentru calugar sa urmeze sfatul Sfantului Pimen cel Mare, care, fiind intrebat de cuviosul Iosif cat se cade a posti calugarul, a raspuns ca un intelept: „Este bine ca in fiecare zi sa manance cate putin, pentru ca aceasta este calea imparateasca, mai usoara si mai lesnicioasa, ca mintea sa nu se trufeasca..." — Bine a zis cuviosul Pimen, raspunse staretul, dar ia spune-mi, parinte duhovnice: daca toti calugarii ar fi urmat „c...

„— De ce ti-e frica, Leonard? interveni Robert, calcandu-si propriul consemn al tacerii.— Nu stiu. De tot, de orice. De ce e in afara mea, dar si de ce e in mine.— N-ai incercat sa decelezi sursa?— Ba da. Ba nu… Poate are un miez frica asta, un focar. Intuiesc asa, vag – dar si foarte acut – ca daca ma apropii mai mult de el, pur si simplu, ma dezintegrez.— Spune, spune!… il indemna Robert.— Punctul acela e pretutindeni. Inclusi...

„Ar fi meritat sa incerce o trecere in revista, cat de cat sistematica, a acestei dimensiuni a trecutului. Dar nu gratuit, ca sa-si ocupe timpul, sau ca o indeletnicire de batran maniac, ci pentru a intelege ce-i oferisera lui aceste institutii publice, si de ce i se impun ele in amintire, ca o sfera incarcata de secrete, venind atat de la varsta adolescentei, cat si de mai tarziu, cand sufletul tanjea dupa acea naiva, utopica beatitudine a Edenului.

„De ce plecase Dana? Gasi doar doua explicatii, ce oscilau ca doua talere intr-un cantar. A plecat, presupunea, pentru a-si rezolva propriile probleme de viata, si aceasta ipoteza aducea totul la nivelul deplinei normalitati. Aceasta il facea intelegator, tolerant, indulgent, ba chiar favorabil. Cealalta ipoteza anula insa complet rationala constructie, cu efectele ei benefice asupra sinelui, si deschidea un fel de cutie a Pandorei. Aceasta suna asa: „Nu! A plecat pentru a ma pedepsi...

O autoare care si-a facut mana scriind romane „policier, Eliza Roha, trece spre romanul caleidoscopic cu perspective sociale, deschis spre intregul spectru problematic al narativei, inradacinate in prezentul relativ, care se raporteaza fie la revolutia din 1989, fie la anul apocaliptic 2000. Realitatea devine un univers foarte complex si multisemnificant, iar genul detectivistic acorda adancime si expansiune plurisemantica.Autoarea si-a creat propriul univers detectivistic (mediu, personaj...

Nicolae Vacaroiu, fostul premier al Romaniei intre 1993 si 1996, face dezvaluiri incendiare despre presiunile infernale pe care Fondul Monetar International, Banca Mondiala, dar si Uniunea Europeana le fac asupra autoritatilor romane de la cel mai inalt nivel pentru a le fi pusa Romania la picioare, despre mecanismul complex si extrem de eficient prin care tara ajunge o colonie dispusa sa inghita orice, sa rabde oricat. Vorbeste si despre tradare, iar printre randuri pot fi identificate figurile...

Volumul care a consacrat pe Ion Pillat ca poet original si traditionalist este PE ARGES IN SUS (1923). Ion Pillat nu este aici mai artist ca in celelalte, nici cu desavarsire altul. Noutatea nu este substantiala ci exterioara, insa poeziile se tin minte. Poetul isi canta locuinta rurala ca Francis Jammes si evoca trecutul elegant ca Samain, schimband doar elementele. Nu mai sunt padurile, avuzurile franceze, ci Negoiul, Florica, Golesti, Miorcani, privelistea argeseana. In locul umbrelor secolul...

„Realiza ca exista o ramificatie sangvina din care face parte fiecare creatura umana. Ii veni in minte notiunea de arbore genealogic, dar o considera nesatisfacatoare, nedefinitorie pentru increngatura biologica din care face parte insul. Nu era vorba de o seva oarecare, acea apa chioara la care sunt conectate radacinile si crengile unui copac. Prin oameni circula un anumit flux specific ce determina insasi personalitatea. Sangele e flacara ce arde in retorta anatomica si spirituala, fulg...