Descriere - Pachetul care exprima realitatea

Pachetul contine:

1. Eseuri existentiale - Homo sapiens

De ce ESEURI …?

Pentru ca lucrarea de fata cuprinde studii de proportii reduse, fara pretentia de a epuiza subiectele tratate, asupra unor lipsuri, deficiente, naravuri sau metehne, vicii ale lui homo sapiens, adica a omului destept, inteligent, superior, contemporanul nostru, care ... suntem noi.

Invocand povata poetului roman Horatiu (65-8 i.Hr.), Nil admirari, vom afirma ca nu trebuie sa ne miram, de nimic, dar nici sa ne lasam stapaniti de tulburare si covarsiti de emotie, indiferent ce s-ar intampla – conditie a fericirii noastre ...

Sa acceptam cuminti ca exista obiceiuri, deprinderi, purtari, atitudini, care nu ne fac cinste, dar care ne insotesc permanent, fac parte din noi si le intalnim zilnic in repetabilitatea lor. Ne referim la prostie si la derivatele ei: barfa, invidia, lenea. Aceasta din urma este consecinta unui anumit gen de prostie, ce conduce la barfa. Lenesul, din lipsa de preocupari, educative, instructive, eficiente, creatoare, discuta despre altii, pe la spate, ii barfeste, ii calomniaza, ii uraste. Desigur barfa presupune o oarecare „stiinta”, „cultura”, „educatie”, o „stapanire” a artei vorbirii. Omul este „geaman” cu oricare din „fenomenele” respective, poate chiar cu toate, de vreme ce fiecare individ, mai mult sau mai putin, face prostii, se comporta prosteste, este predispus la leneveala si la barfa, la aceasta din urma devenind uneori, nu doar participant pasiv, ci si unul activ. Invidia si rautatea sunt pe aproape, se „invart” in jurul lenesului-barfitor.

2. Barfa - hrana noastra zilnica

Conform Dictionarului explicativ al limbii romane (DEX), „a barfi” are mai multe semnificatii:

- a vorbi de rau, a ponegri, a defaima, a calomnia, a cleveti;

- a indruga verzi si uscate.

„A ponegri”, „a defaima”, „a calomnia”, „a cleveti” au, in principiu, aceeasi semnificatie cu „a barfi”, termenii fiind sinonimi (p. 848, p. 281, p. 135, p. 195). Verbul tranzitiv „a indruga” inseamna, printre altele, si „a exprima prost ceva; a fi fara sir la vorba, a vorbi fara rost, nimicuri”. „A indruga verzi si uscate” semnifica „a insira, a spune fleacuri, nimicuri, vrute si nevrute” (p. 545).

Din termenul barfa s-a dezvoltat o familie intreaga de cuvinte: barfeala, barfire, barfit, calomnie, calomniere, clevetire, cleveteala, clevetit, defaimare, denigrare, discreditare, ponegreala, ponegrire, soapta (pop.), hula, hulire, napastuire, para.

3. Elogiul ...Prostiei

Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane , termenul prostie semnifica: a) „starea celui lipsit de inteligenta sau de invatatura, starea omului prost...”; b) „vorba, fapta sau lucru lipsit de seriozitate, de importanta, fleac, absurditate, ineptie”. Prostia este un termen intalnit in limbajul comun, vulgar; este o jignire, chiar o injuratura ce nu face cinste unei discutii civilizate, elevate, academice. Auzim, de exemplu, adesea exclamatia: „Prostule!”, „Esti un prost” ori „Sunt un prost” etc.

Br> Termenul provine din slavona, insemnand, la origine, un om simplu, de la tara, sarac, needucat, plebeu, cu o cultura si cunostinte precare, ce traieste intr-un mediu izolat si fara pretentii. In aceasta acceptiune, a fi prost echivaleaza cu a fi un om inferior , de conditie joasa.

Multivalentul om de cultura Anton Pann (1796-1854) a sesizat aceasta realitate:

„Prost din prost care se naste

E ca vita, dar nu paste,

Prost traieste, fara nume,

Prost se duce si din lume...! ”

*

„Toata a lui nerozie

E de la parinti mosie”

. Adica, prostia se transmite genetic... sau prost tata, proasta mama, prost si copilul.

Cateva versuri ale lui Dosoftei au legatura cu ideile de mai sus:

„Ce folos este de cinste

Omului fara de minte,

Ca-si da firea omeneasca

Pe fire dobitoceasca” .

Conform unei alte opinii, in majoritatea limbilor (de exemplu, germana, olandeza etc.), pentru a fi desemnata prostia se face referire la defecte ale simturilor. Sensul originar este de mut (mutus), cuvant utilizat ca sinonim pentru lipsa facultatii de a vorbi . Cel care nu vorbeste este un om prost (din aceasta cauza), adica nu este bun pentru ca este lipsit de simtul vorbirii.

Din punct de vedere tehnic, se considera ca prostia are doua cauze:

– prima consta in lipsa de informatie (din cauza inculturii, a educatiei precare) ;

– a doua tine de motricitatea individului; este vorba de inabilitatea lui de a procesa si retine informatii in creier, ceea ce inseamna un handicap mental…