Descriere - Canonul si tarotul
Descriere:
In Romania, definiţia presei drept ?caine de paza al democraţiei? este contracarata de binecunoscutul adagiu ?Cainii latra, caravana trece?.
Exista un remediu la acest impas? Da. Paznicul nu tace pana cand nu opreşte caravana.
Este şi felul in care inţelege Carmen Muşat puterea şi rolul presei. Ea a inregistrat chiar in relativ scurta ei cariera publicistica unele asemenea opriri de caravana. Cu aerul sau politicos, de o civilitate absoluta, oroare de pamflet şi başcalie, dar de o fermitate pe care mulţi publicişti experimentaţi n-o mai au, a pus degetul pe cateva rani: un rasunator plagiat neasumat şi nepedepsit, grupurile de prestigiu şi certurile lor, expoziţiile goale de la noi şi cozile de mii de persoane in faţa muzeelor, in Occident, lipsa ori precaritatea instrumentelor de lucru in cultura noastra.
Fara indoiala, peste ani, aceasta publicistica alba, lipsita de zorzoane, calma, va edifica istoricii culturii asupra problemelor reale ale epocii noastre, dincolo de vacarmul redundant de voci. Fiindca cernand polemicile ramai, lucru foarte rar, cu toate ideile importante care s-au vehiculat in cultura in ultimii cinci ani.
Doina Jela
Cartea de faţa este alcatuita in principal din editorialele lui Carmen Muşat din Observator cultural, dar şi din contribuţiile ei la dezbateri pe probleme ale invaţamantului şi culturii.
Stranse in volum şi scoase din contextul in care au aparut - paginile revistei acuzate deseori de conformism, stangism şi corectitudine politica -, editorialele lui Carmen Muşat sunt net avantajate. Descoperim in ele o voce catuşi de puţin cuminte, conformista, corecta politic, ci doar una lipsita de narcisism şi de gust al punerii in spectacol, vocea bunului-simţ, a bunei creşteri, a respectului de sine şi de interlocutor, in fine, lucru atat de rar in Romania tuturor iritarilor, umorilor şi chiar grosolaniei, o voce remarcabila prin normalitate. Aceasta fiindca asemenea revistei in care au aparut de-a lungul a cinci ani, preponderent informative, ele ne aduc la cunoştinţa fapte de cultura curente: expoziţii, happeninguri, colocvii, dezbateri, lansari de carte, gale de film şi de teatru, uneori in neaşteptate locuri uitate de lume. Cum ar fi, intr-un satuc pierdut din Semenic, unul dintre cele mai bune festivaluri de jazz din Europa.
Consecinţele acestei alegeri, caci despre o alegere e vorba, sunt surprinzatoare: calma şi pozitiva, chiar şi atunci cand polemizeaza, Carmen Muşat ne ajuta sa descoperim o Romanie aproape necunoscuta - vie, dinamica, increzatoare in sine, o ţara normala.
Recitind articolele "de circumstanţa" pe care le-am publicat de-a lungul a cinci ani (2000–2005) in presa culturala, am descoperit ca, dincolo de suprafaţa evenimentelor comentate, punctuale şi efemere, se intrevad constantele prin care se poate defini, retrospectiv, spiritul epocii. Indiferent ca e vorba de spaţiul cultural, de cel politic, educaţional sau mediatic, evenimentele la care se face referire in articolele incluse in acest volum alcatuiesc un puzzle care imi pare a fi, in mod esenţial, o memorie, parţiala şi subiectiva fara indoiala, dar nu mai puţin memorie: a rupturilor din societatea romaneasca post-decembrista, a soluţiilor de continuitate, a ezitarilor şi a dificultaţilor de adaptare la ritmurile democraţiei. Altfel spus, un breviar al anilor din urma, oglinda imperfecta, ca toate oglinzile de altfel, a lumii in care traim.
Anul apariţiei: 2006
Nr. pagini: 384 / Format: 13*20 cm
Coperta: Colecţia copertei: Dan Stanciu, Foto coperta: Daniel Cozma
ISBN: 973-669-216-7