Alice Voinescu (1885-1961), eseista, scriitoare, traducatoare, critic de teatru. Absolventa a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti, si-a luat doctoratul la Sorbona in 1913, fiind prima romanca doctor in filozofie. A fost profesoara de estetica si istorie la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica si a sustinut numeroase conferinte pe teme sociale si culturale la radio si la Universitatea Libera din Bucuresti. A luat atitudine impotriva legionarilor in urma asasinarii lui Nicolae Iorga. In timpul regimului comunist a fost inchisa la Jilava si Ghencea, apoi a avut domiciliu fortat in comuna Costesti, linga Targu Frumos. A publicat lucrari de filozofie, estetica si teatru, intre care: Montaigne (1936), Aspecte din teatrul contemporan (1941), Eschil (1946). Postum au aparut volumele Scrisori catre fiul si fiica mea (1994) si Scrisori din Costesti (2001).