ADRIAN VOICU s-a nascut in Nehoiu, judetul Buzau. Din 1996 este inginer de aviatie. Pasiunea pentru scris a dobandit-o de cum a terminat cu bastonasele si „Ana are mere“. Primele sale texte au vazut lumina tiparului in „Viata Studenteasca”. Proza scurta: „Joi seara, in parcare” (2007), „Intre doua decolari” (2007), „Antologia Festivalului de Literatura Lili” (2010), „Implinirea” (2014), „A fi sau a nu Wi-Fi” (2015), „Pe vremea cand lumea incepea sa-si taie porcul de pe lista” (2015), „Otrava noastra cea de toate zilele” (2016), „Provinciale” (2016), „Cartea-n bucate. Aventuri la marginea farfuriei” (2018), „Aproape ghicitori sau nestiutele intamplari de langa noi” (2018), „Giurumele, micele si alte aventuri” (2018), „Asta seara radem in familie” (2019), „O istorie cu muste si alte povesti vii pentru copii” (2020), „Despre ce vorbesc porumbeii cand stau pe sarma si se uita la oameni” (2021), „Cum am iesit nedivortat din carantina” (2022), „Histoires de l’aéroport et des alentours” (2023); versuri: „Una pe inima, una pe dos” (2014), „Insir-te stihuite” (2022); romane: „Nepovestitele trairi ale templierilor romani” (2011), „Nepovestitele trairi ale templierilor romani, Cartea a II-a” (2012); teatru: „Familia, aceasta celula de baza a societatii cu rate la banca, serviciu stresant, amor nebun si proteza bunicii” (2014) In 2009 a obtinut „Premiul Special pentru Proza la Festivalul de Literatura Lili“ al Asociatiei Scriitorilor Bucuresti. In 2011, Clubul de Proza „La formarea ideilor“ al Uniunii Scriitorilor din Romania i-a acordat „Premiul pentru cel mai bun tanar scriitor al anului 2011“. Incepand cu 2007 a publicat, printre altele, in revistele „Luceafarul”, „Apostrof”, „Scriptor”, „Neuma”, „Actualitatea Literara”, „Tiuk!”. Din decembrie 2012 este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.