WLADYSLAW SZPILMAN s-a nascut pe 5 decembrie 1911 la Sosnowiec, in sudul Poloniei. Membru al unei familii cu o bogata traditie muzicala, a studiat pianul si compozitia intai la Varsovia, iar apoi, din 1931, la Academia de Arte din Berlin. Dupa venirea lui Hitler la putere, in 1933, s-a intors la Varsovia, unde, ca pianist la Radio Polonia, a cantat din 1935 pana pe 23 septembrie 1939. Wladyslaw Szpilman a continuat sa cante si sa compuna in ghetou, unde s-a vazut obligat sa se mute, impreuna cu familia sa, din octombrie 1940. Dupa aproape doi ani in ghetou, familia Szpilman a fost deportata; printr-un uluitor concurs de imprejurari, Wladyslaw s-a salvat, dar parintii, surorile si fratele sau, trimisi in lagarul de la Treblinka, au fost ucisi. In perioada urmatoare, prieteni de la Radio Polonia l-au ajutat, alaturi de alti polonezi care-i erau complet necunoscuti, sa se ascunda in partea „ariana“ a orasului. In noiembrie 1944, infometat si haituit intr-un oras distrus, a fost descoperit de ofiterul german Wilm Hosenfeld, care i-a dus mancare si i-a gasit o ascunzatoare mai buna. In ianuarie 1945, imediat dupa eliberarea Varsoviei, s-a intors la Radio Polonia, unde mai apoi a devenit director al sectiei muzicale. In 1946 a publicat o prima versiune a cartii care avea sa devina celebra, numita initial Moartea unui oras. Desi cenzurata, a fost retrasa din circulatie de comunistii polonezi. Prietenul sau Artur Rubinstein a incercat fara succes sa-i gaseasca un editor in Occident in anii 1970, dar abia in 1998, dupa aparitia editiilor germana, engleza si americana, memoriile sale au devenit un bestseller mondial. Inainte sa moara, pe 6 iulie 2000, la varsta de 88 de ani, Wladyslaw Szpilman a aflat despre importanta si succesul cartii, publicata astazi in 38 de limbi si ecranizata in 2002 de Roman Pola?ski.