Nascut cu numele de Iosif Hechter intr-o familie evreiasca din Braila, Mihail Sebastian face studii universitare de drept si filozofie la Bucuresti. Are o tentativa de a-si da doctoratul in drept la Paris, soldata cu un esec. Lucreaza apoi ca secretar la o importanta casa de avocatura din epoca, fiind si avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu, presedintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta sa colaboreze la revista Cuvantul, unde il cunoaste pe Mircea Eliade, unul din viitorii sai prieteni. Odata cu explozia antisemitismului, i s-a interzis sa mai functioneze ca jurnalist si i se retrage si licenta de avocat pledant. Reprezentarea pieselor sale a fost interzisa din cauza faptului ca era evreu. Jocul de-a vacanta este interzisa, iar pentru a putea reprezenta piesa Steaua fara nume a folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu.
Moare strivit de un camion in 1945, la numai cateva luni dupa ce nazistii fusesera alungati din Romania, in plina tinerete creatoare.

Cariera literara
A debutat in literatura in 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet gasit, apoi in acelasi an a publicat un volum de nuvele, Femei. A publicat mai multe romane, Orasul cu salcami (1935) (roman al adolescentei), Accidentul(1940) (roman de dragoste), influentate de Marcel Proust, Gustave Flaubert si de alti romancieri francezi. In anul 1934 publica un alt roman, De doua mii de ani, de aceasta data despre ce inseamna sa fii evreu in Romania. Cartea a capatat o celebritate nedorita, mai ales in urma prefetei semnata de magistrul lui Sebastian si al generatiei Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu incerca sa fundamenteze antisemitismul din perspectiva teologala, conchizand ca evreii nu au nici o putinta de salvare intrucat sunt evrei. La scurt timp va publica si Cum am devenit huligan, in care aduna articolele aparute in presa, care reprezinta un dosar al receptarii operei sale. Procedeul foarte modern il reia pe cel folosit de romancierul André Gide in romanul Falsificatorii de bani.
Sebastian se impune in literatura romana ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fara nume, Jocul de-a vacanta, Ultima ora. Piesa Insula a ramas neincheiata.
Manuscrisul initial al romanului Accidentul, cuprinzand cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian in Franta, iar autorul nu l-a mai gasit. A fost obligat sa-l rescrie de la zero.
Fenomenul receptarii lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atat in timpul vietii scriitorului, cat si in posteritate. Scandalul generat de prefata lui Nae Ionescu la volumul "De doua mii de ani" (1934) a facut ca autorul, discret plasat pana atunci pe scena literara, unde se impusese mai ales prin foiletoane critice, sa ajunga brusc in centrul atentiei. Capriciile istoriei nu l-au putut impiedica pe Sebastian sa aiba succes si ca dramaturg, inca din timpul vietii. Dupa moartea sa prematura in 1945, la nici 38 de ani, el ramane in atentia publicului mai ales ca autor de teatru. Piesele i se joaca din cand in cand, dar tinerii il ignora. Atat criticul cat si romancierul din el intra in umbra pentru o jumatate de secol, pana cand, in 1996 (anul publicarii Jurnalului sau din perioada 1935-1944), se redesteapta interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale Steaua fara nume, Ultima ora si Jocul de-a vacanta au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformandu-se intr-o coproductie romano-franceza ("Mona, l'étoile sans nom" - 1965), in care rolul principal feminin era interpretat de actrita Marina Vladi.

Jurnalul intim
Jurnalul sau intim tinut in anii unei salbatice resurectii a antisemitismului, adica in perioada 1935-1944, a fost publicat, postum, abia in 1996. Originalul a fost scos din tara prin curier diplomatic de fratele sau mai mic, Andrei Benu Sebastian, si a fost dus la Ierusalim. In prezent originalul se gaseste la Universitatea din Ierusalim, fratii sai aflandu-se in posesia unor copii fotografice. Medicul Pierre Hechter, stabilit in Franta, la Sceaux, s-a implicat personal in chestiune prin crearea unei fundatii „Mihail Sebastian”. Leon Volovici, profesor si critic literar israelian originar din Romania, a prefatat editia publicata la Editura Humanitas si ingrijita de Gabriela Omat, cartea fiind un document de mare valoare istorica care documenteaza antisemitismul societatii romanesti in anii razboiului (care a dus la masacrarea a circa 200.000 de evrei) si rinocerizarea (aderarea la fascism) a unor intelectuali ca Mircea Eliade si Nae Ionescu. Intre timp, Jurnalul a fost publicat si in Franta, SUA, Olanda si de curand si in Germania. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperita atat in tara cat si in strainatate. 2007 fiind anul centenarului nasterii sale, in tara si in strainatate vor fi publicate noi studii despre Mihail Sebastian.

Jurnalul intim. Ultima ora
In Germania Jurnalul a fost publicat sub numele Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebücher 1935-1944 si a aparut in editura Claassen Verlag, Berlin 2005. Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte "Geschwister Scholl" pe anul 2006, premiu ce este conferit in fiecare an incepand din 1985 de catre Börsenverein des Deutschen Buchhandels. Premiul de 10.000 de euro a intrat in posesia celor doua nepoate de frate ale scriitorului, Michelle si Dominique Hechter, care locuiesc in Franta si in Israel.

Opere publicate

Proza

    * Fragmente dintr-un carnet gasit (1932)
    * Femei, nuvele, 1932
    * Orasul cu salcami (1935), roman
    * Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001
    * De doua mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935), roman, si Cum am devenit huligan, dosarul receptarii sale

Piese de teatru

    * Jocul de-a vacanta (1939)
    * Steaua fara nume (1942)
    * Ultima ora
    * Insula - text neterminat, a scris doar primele doua acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul sau Mircea Stefanescu

Jurnal intim

    * Jurnal, 1935-1944, Text ingrijit de Gabriela Omat. Prefata si note de Leon Volovici, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995;

Jurnal II, Editura TESU, 2006

Publicistica

    * Corespondenta lui Marcel Proust (1939)
    * Cronici. eseuri. Memorial, editie de Cornelia Stefanescu, Editura Minerva, 1972
    * Opere, vol. I, editie de Cornelia Stefanescu, Editura Minerva, 1990
    * Jurnal de epoca. Publicistica
    * Jurnal indirect, 2006, editie de Tesu Solomovici