Stefan Racovitza s-a nascut in 1936 la Bucuresti. Traieste in domiciliu fortat la Campulung Muscel intre 1949 si 1954. Aici absolva Scoala Pedagogica de invatatori si Scoala Medie (liceul).
Intra prin concurs la Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Este exmatriculat pentru origine sociala nesanatoasa la inceputului anului V, in 1958 si trimis pentru „reabilitare“ la munca de jos, in constructii si in unitati agricole. Reintegrat dupa trei ani.
Este absolvent al Facultatii de Biologie in 1962. Lucreaza ca profesor secundar de Stiinte Naturale si Chimie la un liceu din preajma Bucurestilor, apoi geobotanist la Comitetul Geologic Roman.
In 1966 incepe sa colaboreze la mai multe ziare si reviste bucurestene. In 1968 intra prin concurs la Redactia de Stiinta a Televiziunii Romane. Dupa scurta vreme trece la sectia emisiunilor pentru sate. Este dat afara de la TVR ca urmare a cererii de plecare din tara.
In 1978 paraseste tara si obtine statutul de refugiat politic in Elvetia, la Geneva. Dupa un an de supliniri in invatamantul secundar obtine prin concurs un post de cercetator la Serviciul de Cercetari Pedagogice, specialitatea „mijloace de invatamant audiovizuale“ de unde iese la pensie in 2001. In 1988 obtine un master in Stiintele Educatiei, specialitatea „Comunicare“ la Facultatea de Psihologie si de Stiintele Educatiei a Universitatii din Geneva.
In 1992 preia si responsabilitatea CAMINULUI romanesc, publicatia trimestriala a Comunitatii Romanilor din Elvetia. Publica articole in limba romana in ziarul pe care-l realizeaza, dar si in alte cateva publicatii din tara si din Statele Unite.
In 2005 publica la Editura Libra din Bucuresti o culegere
de articole sub titlul Cu mainile de cap (Cronica carcotasului). Paraseste redactia CAMINULUI romanesc dupa mai bine de 16 ani, in 2008.
