Val Butnaru (n. 1955, in Chisinau) este absolvent al Facultatii de Ziaristica din cadrul Universitatii de Stat din Moldova. A scris peste 20 de piese de teatru, care au fost montate la Chisinau, Bucuresti, Sibiu, Constanta. Printre cele mai importante opere se numara „Procedeul de jiu jitsu” (1981), „Apusul de soare se amana” (1982), „La Venetia e cu totul altfel” (1989), Iosif si amanta sa” (1993), Saxofonul cu frunze rosii (1997), „Cum Eclesiastul discuta cu Proverbele” (1999), „Sase autori in cautarea unui personaj” (2001), „Fotografi si clovni invizibili” (2005), „Avant de mourir” (2007), „Scrisorile pierdute de I.L.C. ” (2008). Dupa aproape 30 de ani de dramaturgie, Val Butnaru scrie primul sau roman, „Cartea nomazilor din B.” (2010), apoi publica „Negru si Rosu. 1930 2056” (2016), „Misterioasa disparitie a lui Teo Neamtu” (2017), dilogia „Manuscrisul lui Zograf – sotia lui Faust, desperado.com” (2020) si „Hipnotic” (2021). Incepand cu anul 1989, activitatea literara a lui Val Butnaru este recunoscuta prin diferite premii nationale precum Premiul Ministerului Culturii pentru cea mai buna piesa (1989, 1999), Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Romane (1993), Premiul revistei „Convorbiri Literare” (2004), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2011), Premiul Opera OMNIA al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2018), cel mai recent fiind Premiul National pentru Literatura (2019).