Vasile Alecsandri (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, undeva in tinutul Bacaului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mircesti, judetul Roman, Romania) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Romane, creator al teatrului romanesc si al literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea.

Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei Alecsandri, nascuta Cozoni. Dupa unii cercetatori, anul nasterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818. Locul nasterii sale este incert, deoarece nasterea s-a petrecut in timpul refugiului familiei Alecsandri in munti din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se considera ca s-a nascut undeva pe raza judetului Bacau. A avut un frate, Iancu Alecsandri si o sora, Catinca Alecsandri, casatorita cu Constantin Rolla, boier si om politic roman, militant infocat pentru Unirea Principatelor Romane (1859) si ministru in mai multe randuri in guvernele Moldovei.

Alecsandri si-a petrecut copilaria la Iasi si la Mircesti, unde tatal sau avea o mosie si unde a revenit pe intreaga durata a vietii sale sa-si gaseasca linistea. A inceput invatatura cu un dascal grec, apoi cu dascalul maramuresean Gherman Vida.

Intre anii 1828 si 1834, s-a deschis la Iasi pensionul lui Victor Cuenim. Spatarul Alecsandri l-a inscris pe fiul sau la pensionul francez, unde a studiat alaturi de Mihail Kogalniceanu si de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie si admiratie si pentru care a scris Chiritele si o mare parte din Canticelele comice.