Un francez, un irlandez si un austriac, Proust, Joyce si Musil, sunt socotiti a fi cei mai mari romancieri ai secolului XX. ROBERT MUSIL (1880–1942), care provine dintr-o veche familie de functionari, ofiteri si ingineri, este cunoscut mai ales pentru romanul sau de maturitate, Omul fara insusiri, romanul lui Ulrich, al „Kakaniei“ natale, al lumii in metamorfoza. Dupa debutul ca romancier, in 1906, cu Ratacirile elevului Torless (considerat cel mai bun roman al adolescentei din spatiul literaturii de limba germana), Musil – care incercase pana atunci cariera armelor, apoi ingineria si, in fine, studii de filozofie si psihologie experimentala –, hotaraste sa se dedice scrisului. Dar, cum nu reuseste sa traiasca numai din prozele si dramele pe care le scrie, e nevoit sa accepte diverse posturi administrative. Din 1931 traieste la Berlin, de unde, din cauza nazismului, pleaca la Viena. Isi petrece sfarsitul vietii in exil, in Elvetia, unde, insingurat, isi consacra timpul marelui sau roman.

Scrieri principale

Proza: Ratacirile elevului Torless (Die Verwirrungen des Zöglings Torless, 1906; Humanitas, 2004); Vereinigungen (Nunti (1911); Grigia (1923); Drei Frauen (Trei femei (1924); Der Mann Ohne Eigenschaften (Omul fara insusiri, 1930–1943; Humanitas Fiction, 2018). Postum au fost publicate si jurnalul si corespondenta scriitorului. Dramaturgie: Die Schwarmer(Exaltatii, 1921), Vinzenz und die Freundin bedeutender Manner (Vinzenz si prietena unor oameni de seama, 1924).